Este vorba despre Alex Prunean. Clujeanul mărturisește că nu s-a gândit niciodată să plece din Dej, oraș care se dezvoltă într-un ritm alert cu ajutorul fondurilor europene. Un oraș care, la fel ca multe alte orașe din România, s-a schimbat enorm de mult de la Revoluție. Faptul că România a intrat în Uniunea Europeană a contat enorm.
”M-am născut în Dej, un oraş cu nici 40.000 de oameni şi tot atâtea poveşti. Poveşti pe care am început să le spun la televizor din 2010, de cand am devenit reporter. E un oraş mic, dar cu personalitate. Ca mine. Poate de aceea nu m-am văzut şi nu mă văd plecat niciodată de aici.
E locul în care am scris prima ştire şi locul în care am devenit vocea celor “neauziţi”. Şi la rău, dar şi la bine”, povestește Prunean. Dejul a atras doar în ultimii 10 ani peste 180 de milioane de euro. Centrul istoric a rată ca nou, zona pietonală a fost mărită, practic dublată de la 3.000 la 7.500 de metri pătrați. Au fost plantați arbori, pavajul a fost înlocuit, cu ajutorul a 7 milioane de euro bani europeni și, totodată, nerambursabili.
Infrastructura orașului a fost schimbată radical cu ajutorul a peste 60 de milioane de euro, bani folosiți pentru a repara străzi, trotuare și alei, dar și pentru a cumpăra autobuze. Ca fapt divers, flota de autobuze a devenit în totalitate electrică. Mai mult, o pădure urbană a fost transformată într-un parc de 170.000 de metri pătrați.
“Aici a fost o pădure, uscăciune, s-a modernizat chiar foarte fain, am rămas plăcut impresionat. Cu terenuri de fotbal, cu locuri de joacă pentru copii, am văzut ceva piste de biciclete, locuri de grătar“, povestește Cristi, un locuitor din Dej care își petrece timpul liber în acest parc.
Cristi a fost plecat 8 ani în Anglia, însă a decis să se întoarcă acasă, la Dej, pentru a-și crește copilul. “Aşa am simţit. E altfel, mai ai un vecin, mai are vecinul doi copii, se mai joacă unul cu altul… S-au făcut investiţii, în infrastructură, în…
S-a mai modernizat şi centrul ăla, s-au mai făcut tot felul de fabrici, locuri de muncă”, povestește Cristi Dican, conform Observatornews.ro. Primăria nu a uitat nici să construiască grădinițe și creșe noi sau săli de sport dotate cu panouri pentru energie regenerabilă.
Pentru un oraș mic, nu putea să lipsească un sistem performant de bikesharing, care e folosit de mulți locuitori. Există 16 stații de andocare și 22 de biciclete publice, care pot fi folosite timp de 60 de minute gratuit.
Din păcate Dejul nu este perfect, iar un mare minus e aglomerația din oraș. În lipsa centurii ocolitoare, cum e și cazul altor orașe din județ precum Cluj-Napoca, oamenii se plâng că stau prea mult timp în trafic și poluare. Din 2014 până în 2020, România a atras doar 30% din fondurile europene disponibile pentru țara noastră, fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană ca rată de absorbție.