Orașul din România în care a fost analizată numai 1 din 10 clădiri cu risc seismic, cu toate că Banca Mondială susține că există zeci de mii de astfel de construcții. Cetățenii sunt în pericol în fiecare zi.
În București au fost adunate date despre 2000 de clădiri cu risc seismic. Dar, în realitate, spune Banca Mondială 20.000 de construcții ar trebui să fie consolidate. Cetățenii se află, la momentul actual, într-un real pericol.
O spune chiar Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din Capitală. În cadrul unei dezbateri care a avut loc la GDS despre referendumul cu tema „Bucureştenii decid: 7 oraşe sau unul singur? Prima dezbatere cu argumentele pe masă”, la care a participat și primarul Nicușor Dan, el a tras un semnal de alarmă.
„Realmente cade orașul pe noi”, a afirmat Răzvan Munteanu. Directorul AMCCRS a adus în discuție faptul că, în ultimii 30 de ani, numai câteva clădiri cu risc seismic au fost consolidate din bani publici, dar cu recuperare de la cetățeni.
„Au fost bani alocaţi în domeniul eficienţei energetice, avem câteva sute de milioane de euro cheltuite în oraş pe eficienţă energetică, însă pe consolidare mai puţin. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani la nivel de Primărie a municipiului Bucureşti, putem observa că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice.
Sigur, cu recuperarea banilor de la cetăţeni. Avem date colectate într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit”, a adăugat Răzvan Munteanu, menționând că puțini bani s-au alocat pentru consolidări, cu toate că Bucureștiul este un oraș cu risc seismic ridicat.
Din punctul de vedere al directorului AMCCRS, este necesară „de o abordare integrată, de o coordonare”. Acesta a menționat că din anul 2022 „am devenit eligibili în programe naționale”. Dar nevoile la nivel de oraș sunt foarte mari.
Răzvan Munteanu a subliniat că atunci când se vorbește despre fonduri europene, problema este pusă „la modul general”. „Concret, consolidarea nu a fost finanţată prin programe operaţionale regionale.
A fost prima oportunitate în anul 2022, când la nivel naţional s-au alocat 300 de milioane de euro, Primăria municipiului Bucureşti, prin administraţia de consolidări, contractând 60 de milioane de euro. Acesta este un domeniu subfinanţat”, a mai spus Răzvan Munteanu, citat de ziare.com.