News

Orașul Independenței din România, stabilit la Chiftele. Cadoul făcut cetăţenilor de un parlamentar inventiv

19.02.2021 | 07:00
Orasul Independentei din Romania stabilit la Chiftele Cadoul facut cetatenilor de un parlamentar inventiv
ADVERTISEMENT

Parlamentarii aleși pe 6 decembrie par să fi găsit toate lucrurile în ordine în România, din moment ce unul dintre ei a decis că primul proiect de lege depus în această legislatură vizează declararea orașului Calafat ca Oraș al Independenței.

Deputatul de Dolj Nicolae Giugea (PSD) crede că Parlamentul ar trebui să declare oficial urbea Calafatului drept Oraș al Independenței din cauza luptelor purtate de armata română cu turcii în Războiul de Independență din 1877-1878.

ADVERTISEMENT

Calafatul poate revendica statutul de loc în care au izbucnit primele ostilități cu turcii și de punct de trecere al Dunării de către armata română, cu toate că independența a fost declarată la București, iar luptele cele mai grele s-au purtat la Plevna, pe teritoriu bulgar.

Calafatul și epava de la Chiftele

În schimb, Giugea invocă monumentele comemorative de care este împânzit orașul, precum și scufundarea unui vas al flotilei turce de pe Dunăre în dreptul unui ostrov de pe Dunăre din apropierea Vidinului, numite Chiftele.

ADVERTISEMENT

Calafatul îşi leagă trecutul istoric de marele eveniment al poporului român, câştigarea independenţei depline a ţării noastre, fiind timp de 9 luni teatrul unor încleştate operaţiuni militare. Astfel, la începutul lunii aprilie 1877, Guvernul de la acea vreme a adoptat toate măsurile dictate de împrejurări, de a intensifica lucrările de întărire a acestei localităţi, pentru a zădărnici o eventuală ofensivă a trupelor otomane în această zonă”, susține Nicolae Giugea în expunerea de motive a proiectului de lege.

Ulterior, sub comanda directă a maiorului (general de marină) Nicolae Dumitrescu Maican, bateria de mortiere “Perseverenţa ”, a reuşit să scufunde la 7 noiembrie 1877 una din navele escadrilei otomane de pe Dunăre, monitorul cuirasat „Podgoriţa” ce se ascundea în dreptul insulelor Chiftele din apropierea Vidinului. Odată cu monitorul cuirasat „Podgoriţa” au fost scufundate două şlepuri otomane şi un remorcher ce se aflau în imediata proximitate”, continuă Giugea.

ADVERTISEMENT

Un alt argument este duelurile de artilerie dintre Calafat și Vidin au marcat atât începutul ostilităților româno-turce pe 8 mai 1877, cât și finalul lor pe 22 ianuarie 1878.

Acest demers reprezintă o reparaţie morală pentru toţi locuitorii municipiului Calafat care consideră pe bună dreptate că municipiul lor merită această titulatură”, mai susține Giugea.

ADVERTISEMENT

De remarcat este faptul că astăzi că Vidin și Calafat s-au înfrățit lăsând în urmă episodul pe acum aproape 150 de ani în care s-au bombardat unul pe celălalt.

Ultimii  ani au arătat o înmulțire considerabilă a proiectelor de lege cu iz patriotard prin care ori sunt instituite tot felul de sărbători precum Ziua Olteniei, Ziua Banatului, ori unele personalități sunt declarați oficiali eroi ai neamului, ca și cum nu ar putea avea acest statut fără o lege adoptată în Parlament.

Printre personalitățile care au căpătat în ultimii ani „adeverință de erou” de la Parlament sunt Avram Iancu, Mihai Viteazul și Horea, Cloșca și Crișan. Un alt proiect depus legislatura trecut și depus din nou în acest an vizează repatrierea din Austria a osemintelor Sfinților Mărturisitori Ardeleni, români ortodocși care s-au opus catolicizării forțate de către autoritățile austriece în secolul XVIII. Inițiativa, aparent lăudabilă, se lovește de impedimentul că nu se știe unde se află trupurile celor vizați.

Mai nou, un alt proiect vizează mutarea Parlamentului la Alba-Iulia pentru a susține o ședință solemnă odată la 5 ani în care președintele nou ales al României să depună jurământul în fața deputaților și senatorilor.

ADVERTISEMENT