Sărbătorile sunt prilej de bucurie, dar nu și pentru Otniela Sandu. Blondina nu a putut să se bucure pe deplin de această perioadă, fiind încă îndurerată după plecarea mamei sale.
Anul acesta, Otniela a avut parte de primul Crăciun alături de iubitul ei, Sebastian Dobrincu. Cu toate acestea, nu a fost 100% fericite, asta pentru că au fost și primele sărbători fără mama ei.
Femeia care i-a dat viață blondinei, a trecut în lumea celor drepți la începutul acestui an, lăsând o durere imensă în urmă. Acum, în preajma sărbătorilor, gândul Otnielei i-a zburat la mama ei, căreia îi duce dorul.
Și-a împărtășit durerea în mediul online și a mărturisit că este recunoscătoare pentru toate momentele pe care le-au petrecut împreună.
„Recunoscătoare pentru oamenii frumoși din viața mea! Mă gândesc cu bucurie la perioada care urmează, dar simt și mult dor de mama. O să fie primul Crăciun fără ea…
Zilele astea m-am tot gândit la ea, la bunătatea și grija ei față de oameni. Și mă bucur că am fost crescută așa, să gândesc când deschid gura la ce impact au cuvintele mele. Să fiu atentă că ceea ce mie nu îmi place, să nu le fac altora.
Și mai ales, să caut mereu frumosul în oameni. Cea mai frumoasă magie din lume este iubirea, doar ea poate face lumea un loc mai frumos”, a scris Otniela Sandu.
La finalul anului trecut, Otniela Sandu a făcut primele declarații despre situația grea a familiei ei. Mama sa a fost disgnosticată cu cancer extins la pancreas, veste care a devastat-o complet.
„Ea se simțea destul de rău, de ceva timp, avea dureri de abdomen, slăbise foarte mult și nu îi găsea niciun doctor ce are, acesta a fost șocul cred, pentru că a mers la analize, la ecografii, la tot ce se putea face și nu avea nimic.
La un moment dat, în urma unui CT, a descoperit exact ce are: la pancreas, un cancer extins. Un diagnostic foarte grav și, cumva, ni s-a zis că nu există nicio șansă.
Am fost revoltată pe Dumnezeu. Au fost două săptămâni în care creierul meu a trebuit să se obișnuiască cu vestea.
Toate sunt în mâna lui Dumnezeu. Eram acasă, mă pregăteam să merg la sport și m-a sunat sora mea și mi-a zis: ‘stai, nu te speria, ia un loc și sună-l pe tata’.
Tata plângea, nu l-am văzut niciodată plângând. Luase CT-ul mamei și văzuse, mama nu știa și nu știam cum să îi spunem. Seara ne-am întâlnit și i-am zis și mamei”, a povestit Otniela la acea vreme.