Life

Ovidiu Lipan Țăndărică, vedetă de film. Toboșarul i-a „înnebunit” pe unguri, fără lumini și stroboscoape

Filmul „Țara mea de glorii, țara mea de dor” reflectă modul în care Ovidiu Lipan Țăndărică și nemții Mani Neumann și Ulli Brand au făcut furori în zonele locuite de etnicii maghiari și promovează multiculturalismul românesc.
28.09.2021 | 18:43
Ovidiu Lipan Tandarica vedeta de film Tobosarul ia innebunit pe unguri fara lumini si stroboscoape
Ovidiu Lipan „Țăndărică”, vedetă de film, i-a înnebunit pe „unguri”. Sursă foto: Radu Groza Media Agency/Montaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Totul a pornit de la un turneu, început la Cluj Napoca. Acolo a debutat proiectul filmului „Țara mea de glorii, țara mea de dor”, care îi are în rolurile principale pe trei foști membri ai trupei Phoenix, Ovidiu Lipan Țăndărică, Mani Neumann și Ulli Brand. Așa cum povestește cel mai charismatic toboșar al nostru, cea mai hazlie „întâmplare” de pe parcursul acestei aventuri este legată de faptul că „un român și doi nemți au promovat acest film, în primul rând în zonele locuite preponderent de etnicii maghiari”.

„Mani Neumann și Ulli Brand au înțeles foarte bine muzica românească. În turneul nostru, am cântat piese precum „Ciocârlia”, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, dar și alte melodii instrumentale. Așa s-a născut acest film, practic un documentar-artistic, care promovează multiculturalitatea și care reprezintă întrepătrunderea între culturile a nu mai puțin de 16 etnii care trăiesc pe teritoriul României, într-un moment în care se dorește globalizarea și trecerea de la națiune la statutul de „, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Ovidiu Lipan Țăndărică.

ADVERTISEMENT

Totuși, potrivit toboșarului, „Țara mea de glorii, țara mea de dor” nu este un film anti-globalizare, ci unul în care cei trei artiști doresc să promoveze valorile, cultura și identitatea unui popor. Ideea de bază este multiculturalitatea.

Ovidiu Lipan Țăndărică: „Am fost uimiți când am văzut că publicul de etnie maghiară ne-a cerut să bisăm la melodiile tradiționale românești!”

Țăndărică a subliniat că tocmai faptul că filmul regizat de Mihai Laz și implicit turneul au fost realizate împreună cu doi străini, care au aprofundat foarte bine muzica românească, este principalul atu, în privința promovării României, în străinătate.

ADVERTISEMENT

„Am cântat mult în zonele locuite de unguri, iar publicul de etnie maghiară s-a ridicat în picioare și ne-au cerut să bisăm. Muzica noastră are o arie accesibilă la absolut toată lumea. Am avut un succes formidabil la Miercurea Ciuc, la Sfântu Gheorghe, la Târgu Mureș și la Cluj. Acesta este un lucru care spune multe, inclusiv despre țara în care trăim”, a continuat toboșarul.

Fără să stea pe gânduri, Țăndărică a completat cele afirmate anterior: „În ultima vreme, noi nu prea am cântat în Ardeal. Însă, am avut parte de o surpriză, știind că acolo există o discordanță între români și maghiari. Din contră, am fost primiți extraordinar și, pentru noi, faptul că publicul este deschis la proiectul nostru a fost o încântare”.

ADVERTISEMENT

Turneul a fost un eveniment unplugged, foarte apropiat de public, „fără lumini și stroboscoape”, așa cum spune Țăndărică. „Mani Neuman, Ulli Brand (ambii, la vioară) și cu mine am oferit spectacole de o rară simplitate, reușind să creăm un fluid energetic împreună cu publicul, care nu ne mai lăsa să coborâm de pe scenă”, a rememorat artistul.

Afișul spectacolului Țara mea de glorii, țara mea de dor (sursa Radu Groza Media Agency)
Afișul spectacolului Țara mea de glorii, țara mea de dor (sursa Radu Groza Media Agency)

Emil Boc, așteptat să facă lobby pentru „Țara mea de glorii, țara mea de dor”

Ovidiu Lipan Țăndărică a explicat că, împreună cu Mani Neumann și cu Ulli Brand, a încercat să promoveze Cluj Napoca drept o metropolă aflată în centrul și nu la marginea Europei. De altfel, Clujul a fost primul oraș în care cei trei au concertat și unde s-au bucurat de real succes.

ADVERTISEMENT

Deși evenimentul a trezit interes în oraș, la spectacole n-a fost prezent și edilul Emil Boc, care, de altfel, în general participă la astfel de evenimente. Există, însă, posibilitatea ca ex-premierul să capete un rol important în promovarea filmului.

„Am promovat Clujul și istoria sa, dar nu ne-am întâlnit cu primarul Emil Boc. Însă, dumnealui o să apară atunci când filmul va fi distribuit și când va avea nevoie de lobby”, a dezvăluit Ovidiu Lipan Țăndărică.

Acțiunea întregii pelicule reflectă evenimentele care s-au petrecut la concerte. Punctul forte al filmului regizat de Mihai Laz și produs de impresarul Radu Groza este cel al interviurilor cu Mani Neumann și cu Ulli Brand, în care aceștia au vorbit despre cât de mult le-a plăcut România și despre cum au interacționat cu publicul.

„Ei sunt familiarizați cu țara noastră de zeci de ani, dar, de această dată, au avut ocazia să cunoască și istoria acestor locuri. Am cântat și la Miercurea Ciuc, în cadrul Festivalului de Film și Teatru și am avut un public foarte tânăr. Mani Neuman n-a mai cântat cu Phoenix, spre exemplu, de mult timp. Tocmai aceste locuri pe care le-a vizitat i-au împrospătat memoria”, a subliniat toboșarul.

Vestul, ajuns într-o stare de plafonare, trezit de un reactor atomic

Țăndărică a povestit cum, împreună cu restul colegilor săi, a promovat și oameni de cultură de etnie maghiară, din Cluj și Târgu Mureș, dar și germani, evrei, romi și tot ceea ce înseamnă multiculturalitate, „acest colorit creat de cultura românească, precum un reactor atomic pentru vest, care – după părerea mea – a ajuns la o anumită plafonare”.

De altfel, muzicianul a explicat și care este, în opinia sa, diferența dintre est și vest, în acest moment: „Noi aducem o nouă stare de spirit și cred că filmul va avea succes, nu numai pentru românii din diaspora, ci și printre străini. Turismul, istoria, datinile și muzica sunt promovate într-o producție în care apar trei muzicieni, care au cântat într-o zonă în care nu întotdeauna sunt promovate culturile care s-au întrepătruns”.

De altfel, Țăndărică a recunoscut că, de-a lungul timpului, a fost foarte preocupat de tot ceea ce înseamnă muzica lumii. „Într-o orchestră, găsești chinezi, japonezi și coreeni. Așa e și în viață”, a spus artistul.

„În locurile în care am cântat, toate locurile erau ocupate, iar oamenii ne ascultau și de afară. Așa ceva n-am mai văzut, la un concert din care lipseau show-urile de lumini și întreaga atmosferă obișnuită. Iată că firescul a fost foarte dorit și că, pe undeva, spectatorii s-au săturat de tot ce înseamnă artificii. Le-am vorbit oamenilor despre noi, despre ce presupune acest proiect și am avut parte de un feedback normal. Exact asta vrem să și arătăm, un film în care normalitatea și firescul vor surprinde”, a încheiat muzicianul.

Filmul „Țara mea de glorii, țara mea de dor” durează 50 de minute, iar premiera bucureșteană va avea loc la finalul lunii octombrie. Evenimentul va avea loc la sediul ICR, acest for urmând să promoveze pelicula prin intermediul instituțiilor de profil similare din întreaga lume.

Ovidiu Lipan Țăndărică și producătorul Radu Groza (sursa Radu Groza Media Agency)
Ovidiu Lipan Țăndărică și producătorul Radu Groza (sursa Radu Groza Media Agency)

Radu Groza, producătorul filmului, de la spital, la… bal

Pe producătorul filmului, Radu Groza, momentul debutului acestei aventuri l-a luat pe nepregătite. Impresarul fusese infectat cu virusul SARS-COV-2, abia părăsise spitalul și, imediat, a fost pus în postura de a rezolva toate detaliile presat de timp.

„Mani Neumann și Ulli Brand au venit în grabă, cu mașina, din Germania, într-o perioadă în care libera circulație abia fusese permisă. Eu eram în spital, infectat cu COVID-19. După ce am fost externat, a trebuit să aranjez totul, pe repede înainte. Trebuia se ne încadrăm într-un spațiu temporar restrâns, pentru că Mani și Ulli așteptau să înceapă turneele în Germania. Locațiile în care au concertat au fost găsite ad hoc, iar primul spectacol a avut loc la Cluj, la „Maimuța plângătoare”, a povestit Radu Groza, în exclusivitate pentru FANATIK.

Producătorul filmului a rememorat cum, împreună cu cei trei artiști, s-a hotărât să ofere spectatorilor un film rezultat în urma unui turneu întreprins în mai multe zone ale țării.

„Am început cu Ardealul (Cluj, Târgu Mureș, Gheorghieni, Miercurea Ciuc) și urmează să continuăm cu Moldova, pentru ca ulterior să venim la București. Împreună cu Institutul Cultural Român (ICR), am pornit de la ideea de a difuza filmul în întreaga lume”, și-a început impresarul relatarea.

„Experiențele lui Țăndărică cu Roșu și Negru și cu Phoenix, plus perioada petrecută în Germania l-au recomandat”

Radu Groza a dezvăluit și motivul pentru care a apelat la fostul toboșar al trupei Phoenix: „Evident, pentru un asemenea proiect era nevoie de un personaj care să atragă, iar acesta este Ovidiu Lipan Țăndărică. Este perfect în postura respectivă, pentru că a trăit în mai multe zone și, practic, tot ce a oferit în materie de cultură muzicală este o întrepătrundere între mai multe arii culturale”.

Producătorul filmului este convins că povestea vieții lui Ovidiu Lipan Țăndărică, alături de trupele Roșu și Negru și Phoenix, dar și anii de viață petrecuți în Germania, îl indică perfect pentru acest rol.

„Vrem să arătăm lumii că România este o țară care permite și celorlalte culturi să se dezvolte. Nu știu dacă, în afara americanilor, alte popoare mai reușesc acest lucru”, și-a justificat Radu Groza, demersul artistic.

Producătorul Radu Groza, Ovidiu Lipan Țăndărică, Dan Negru și regizorul Mihai Laz (sursa Radu Groza Media Agency)
Producătorul Radu Groza, Ovidiu Lipan Țăndărică, Dan Negru și regizorul Mihai Laz (sursa Radu Groza Media Agency)

Dan Negru, reporter de ocazie, Mani Neumann – show cu vioara printre mese

Impresarul vedetelor ne-a destăinuit faptul că unul dintre capitolele cele mai interesante ale filmului este un interviu special pe care Ovidiu Lipan Țăndărică i l-a oferit lui Dan Negru.

Toboșarul povestește amănunte legate de fuga din țară a membrilor trupei Phoenix, ascunși în boxe, dar și cum aceștia s-au trezit, din cea mai apreciată trupă din România, singuri într-o țară străină, unde nu-i cunoștea nimeni. Potrivit lui Radu Groza, Țăndărică „vine cu un alt punct de vedere, decât cel dezvoltat de Nicu Covaci, în cartea sa ”.

Mani Neumann, cu vioara printre mesenii... melomani (sursa Radu Groza Media Agency)
Mani Neumann, cu vioara printre mesenii… melomani (sursa Radu Groza Media Agency)

 

Alături de Dan Negru, la concerte a fost prezent, pe toată durata turneului, tânărul regizor Mihai Laz. Acesta din urmă a reușit să surprindă pe peliculă momentele de grație ale lui Mani Neumann, plimbându-se și cântând la vioară printre mesele din localurile unde au avut loc reprezentațiile. Dar, cel mai important este faptul că filmul ilustrează felul în care România a tranversat o serie de schimbări, cum s-a modernizat și cum gândesc oamenii simpli de pe meleagurile noastre.

Inițial, autorii acestui proiect au întâmpinat probleme financiare. ICR nu a mai dispus de bugetul programat inițial, însă instituția se va implica în promovarea filmului. Radu Groza &co au apelat la trei firme, cu ajutorul cărora s-a strâns suma de 10.000 de euro. „Când trebuia să facem filmul, ne-am trezit că nu avem niciun leu. Acum, ne bucurăm pentru ce am realizat împreună”, a încheiat Radu Groza.

ADVERTISEMENT
Tags: