Foarte multe dintre echipele din Superligă au ales să-și petreacă perioada de cantonament în Antalya, iar printre cluburile aflate în Turcia se enumeră și Unirea Slobozia. FANATIK a realizat un interviu cu Ovidiu Perianu, 22 de ani, jucător împrumutat ialomițenilor până în vară. Aflat sub contract cu FCSB până în 2026, Perianu a mărturisit că în copilărie a fost fanul echipei rivale, Dinamo, însă de la momentul sosirii în tabăra roș-albastră, acesta s-a îndrăgostit iremediabil de culorile și suporterii FCSB.
Ovidiu, cum te simți în cantonamentul din Antalya?
– Mă simt foarte bine. Primele zile au fost foarte grele, dar au trecut și acum am început să pregătim meciul cu Sepsi.
E diferită pregătirea din această perioadă? Având în vedere că e prima dată când o faci cu Unirea Slobozia.
– Nu este ceva diferit. Antrenamentele sunt la fel, atât la echipele la care am fost, cât și aici. Cred că m-am antrenat foarte bine și sper să am evoluții bune.
Ce v-ați propus voi, fotbaliștii, pentru restul sezonului? În momentul de față echipa este pe locul 13.
– Obiectivul nostru este să rămânem în Superliga. Ne dorim să avem evoluții cât mai bune și sperăm ca la sfârșitul sezonului să ne îndeplinim ceea ce ne-am propus.
Aș dori să mergem puțin în trecutul tău. Care au fost primii tăi pași în fotbal?
– Tatăl meu m-a adus prima dată la fotbal. Eram cu frații mei și cu niște prieteni acasă, pe lângă Bârlad, și m-a văzut tata în curte cum mă jucam. Atunci și-a dat seama că am înclinații spre fotbal și m-a dus la fotbal.
Care era idolul tău când erai mic?
– Îmi plăcea foarte mult Messi. Mă uitam cu tata la meciurile Barcelonei, pentru că și el era mare fan. Din România mi-au plăcut foarte mult Pintilii și Bourceanu, când erau la Steaua și au avut un sezon excelent.
Care a fost prima ta poziție pe care ai evoluat?
– La începuturile mele în fotbal am evoluat pe postul de atacant, dar apoi antrenorii au văzut că am abilități mai bune pentru postul de mijlocaș. Cam de la 13 ani am început să joc doar mijlocaș.
Cum a fost să faci pasul de la Bârlad la București?
– Am avut un turneu la Brașov cu echipa din Bârlad, unde am început fotbalul, și acolo m-au văzut cei de la Dinamo. Era în acel moment antrenor Iulian Matei și mă voia la Dinamo. Aveam vreo 10 ani, insista să merg la Dinamo și în cele din urmă m-am dus. Am stat jumătate de an fără să joc, nu primeam transferul de la Bârlad din cauza unor neînțelegeri. Între timp, cei de la Atletico, Regal Sport cum se spunea, au auzit de mine. M-au chemat să fac antrenamente cu ei, m-au plăcut foarte mult și mi-au oferit condiții mai bune față de Dinamo.
Când erai mic, cu ce echipă țineai? Pentru că ai făcut junioratul la Dinamo și ulterior ai ajuns la FCSB.
– Toată familia mea este dinamovistă. Tata este dinamovist înfocat, și eu am fost dinamovist, dar după ce am ajuns la Steaua (n.r. – FCSB) am ajuns să am o atracție mai mare față de ei. Acum Steaua este clubul meu de suflet!
Cum ai reacționat când ai aflat că FCSB este interesată de tine?
– Atunci eram copil, eram bucuros. Nu cred că realizam atât de mult ce înseamnă Steaua. Știam că este un club, dar în sufletul meu era o bucurie mare, mă simțeam mândru că mă caută Steaua. A fost ca un vis devenit realitate.
Ești împrumutat la Unirea Slobozia până în vară. Ce ai de gând să faci când revii la FCSB? Să pleci iar împrumut sau să lupți pentru un post de titular?
– În primul rând, vreau să îmi închei contractul aici, să am rezultate foarte bune și să evoluez cât mai mult. Îmi doresc să prind și Campionatul European. O să văd după ce se va întâmpla și voi afla ce vor cei de la FCSB să facă cu mine. Momentan, nu știu nimic.
O prestație bună la Campionatul European de tineret te va face să intri din nou în calculele FCSB-ului? Pentru că e o luptă mare acolo.
– Da! Chiar îmi place concurența, pentru că ea ne face să fim mai buni. Este un atu să merg la EURO și să am prestații bune. De ce să nu ajung să mă impun la Steaua?
Care este cea mai frumoasă amintire a ta legată de FCSB?
– Cea mai frumoasă amintire? Când am câștigat Cupa României.
Ce ai simțit când ai fost căpitanul FCSB-ului în UEFA Europa League, la 0-2 cu Slovan Liberec?
– Atunci m-am simțit foarte mândru, mai ales că am purtat banderola. A fost un sentiment de nedescris, nu știam cum să mă bucur! După meci stăteam așa și mă gândeam că am fost căpitan la cel mai mare club din România. A fost unic!
La ce echipă ai visa să joci în străinătate?
– Fiecare fotbalist își dorește să ajungă în primele 5 campionate din Europa. Premier League îmi place, mi-aș dori să joc la orice echipă din Premier League. Mi se pare cel mai puternic campionat și mi-aș dori să joc acolo.
Cât de importantă este perioada viitoare pentru tine, având în vedere că v-ați calificat la Campionatul European?
– În primul rând, îmi doresc să fiu sănătos! Dacă sunt sănătos, pot să le fac pe toate. Sper să am evoluții bune ca să ajung la Campionatul European. Îmi doresc să mă antrenez foarte bine, să am jocuri bune și Mister să mă convoace la Euro.
Aminteai de Daniel Pancu, selecționerul de la Under 21. Cum s-a simțit acel meci cu Elveția pe Giulești?
– Da (n.r. – zâmbește), a fost un meci tensionat. A fost o bucurie imensă după meci. Cred că am făcut toți românii mândri de noi! Am avut o prestație foarte bună și am reușit să calificăm România la un alt EURO.
Cum ați reacționat după ce ați văzut că sunteți în grupă cu Spania, Italia și Slovacia la turneul final?
– Eram cu Louis Munteanu într-un apel video și am zis să ne uităm la tragerea la sorți. Când am văzut grupa, ne-am dat seama că sunt echipe foarte bune, dar asta ne face să mergem să jucăm de la egal la egal. Sunt meciuri benefice pentru noi, trebuie să ne urcăm nivelul și sperăm să facem o figură foarte bună.
Obiectivul este ieșirea din grupă?
– Da! Obiectivul este să ieșim din grupă. Noi mergem să ne batem cu oricine, nu ne este frică și vrem să ne calificăm.
Ai o prietenie cu Louis Munteanu? Tu fiind născut la Bârlad, iar el la Vaslui.
– Da, ne cunoaștem de când eram mici. Suntem foarte apropiați. Ne întâlnim mereu când mergem acasă, eu la Bârlad, iar el la Vaslui.
Care e visul tău cel mai mare?
– Cred că acela pe care îl are orice fotbalist, anume să joc în prima reprezentativă. Îmi doresc să ajung acolo, dar trebuie să muncesc foarte mult pentru a ajunge în vizorul echipei mari.
Când ai ajuns la FCSB, a fost vreo persoană care să te ia sub aripa sa?
– Da, Pinti! El a fost mereu lângă mine, m-a ajutat cu orice am avut nevoie, inclusiv ghete.
Văd că tu spui „Steaua”, deși echipa se numește FCSB. Tu consideri că FCSB este Steaua? Nu îți este frică că te poate da Talpan în judecată?
– Nu, nu îmi este frică! Pentru mine, FCSB este Steaua și nu mă feresc. Chiar am avut un amical cu CSA înaintea meciului cu FCSB. Aveam un prieten acolo și m-a întrebat cu cine avem meci în campionat în weekend, iar eu i-am spus: „Avem cu Steaua, pentru că voi nu sunteți Steaua”!