Pacienții cronici, lăsați pe dinafară de sistemul de sănătate. Cum sunt refuzați de clinici: „Au fost puși să se ducă înapoi la medicul trimițător”

Multiple organizații de pacienți cer Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să intervină, după ce mai multe persoane au fost refuzate de clinici, au întâmpinat dificultăți, în efectuarea unor investigații esențiale în monitorizarea stării de sănătate. Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România, inițiatorul demersului, a discutat cu FANATIK și a expus, concret, dificultățile de care se lovesc pacienții cronici și cum sunt puși să facă alte drumuri la medic din cauza unei chestiuni vagi din noua reglementare, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Investigațiile de monitorizare pentru pacienții cronici au scăzut în acest an

Furnizorii de servicii paraclinice de radiologie şi imagistică medicală au colectat o serie de date, la nivel național, și au constatat că în ianuarie 2026 numărul total al investigațiilor de tip Monitor M3-M8 a scăzut cu circa 47% față de media trimestrului IV din 2025, în contextul în care de la 1 ianuarie 2025 se decontează o singură investigație de înaltă performanţă sau imagistică o singură dată pe an.

„Primele efecte sunt deja vizibile. Potrivit datelor colectate de la nivelul furnizorilor de servicii paraclinice de radiologie şi imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigaţiilor de tip Monitor M3-M8 a scăzut cu aproximativ 47% faţă de media trimestrului IV din 2025. Scăderile sunt semnificative inclusiv în patologii în care medicii au nevoie, în mod obişnuit, de evaluări repetate pe parcursul aceluiaşi an: -58% pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare, -46% pentru bolile neurologice şi -45% pentru bolile cerebrovasculare”, se arată într-un comunicat de presă al asociaţiilor de pacienţi.

Astfel, pacienții sunt nevoiți să-și amâne investigațiile, iar monitorizările sunt întârziate. În cele mai multe cazuri, costurile sunt suportate direct de pacient, deoarece are neapărat nevoie de procedura respectivă și nu poate aștepta luni întregi. De asemenea, semnatarii spun că lipsesc unele clarificări privind aplicarea noilor măsuri, astfel că unitățile medicale vin cu propriile reguli. Bolnavii sunt refuzați direct, puși să-și refacă biletele de trimitere sau să semneze declarații pe propria răspundere deoarece nici Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu le permite furnizorilor să verifice dacă persoana respectivă a beneficiat sau nu de investigație în anul acela.

Digi24.ro

Băsescu: „Tandemul Trump–Putin a fost bătut măr de poporul maghiar. Trump va pleca, America rămâne!”

„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă şi monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie şi complicaţii creşte. Vorbim despre oameni tineri, între 20 şi 40 de ani, activi profesional şi familial, pentru care accesul rapid la investigaţii poate face diferenţa dintre autonomie şi dizabilitate”, afirmă Eduard Pletea, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative.

Digisport.ro

Ce lovitură! I-a dat lui Chivu vestea în direct, după Como - Inter 3-4: "99% se face"

Scrisoarea deschisă este semnată de preşedinţii mai multor asociaţii ale pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN), Afecţiuni Autoimune (APAA), Afecţiuni Hepatice (APAH-RO), Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID), Asociaţia Sănătate pentru Comunitate, Asociaţia Copiilor şi Tinerilor Diabetici Mureş (ASCOTID) şi Asociaţia Învingătorii Sclerozei Multiple (AISM). Demersul public al acestora este susţinut şi de Alianţa Naţională pentru Boli Rare (ANBRaRo) şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

Cum este situația pacienților, concret

Pentru mai multe detalii, FANATIK a luat legătura cu Eduard Pletea, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN). Acestea ne-a relatat și modul în care este el, personal, afectat de această lege neclară. Având nevoie de investigațiile de monitorizare, a încercat să-și efectueze analizele, dar reglementarea nu i-a mai permis, apoi a încercat pe plafonul obișnuit, însă acesta a fost epuizat până în luna mai. Varianta care rămâne la dispoziție este de a plăti din propriul buzunar.

„Eu, personal, sunt afectat. Eu am încercat pe 1 aprilie să sun direct, în prima zi în care se alocă bugetele, și nu era buget. Nu aveau buget. Și multe din clinici mi-au zis că bugetul e consumat deja până în mai. Adică îmi doresc să fac analize de monitorizare a patologiei. Pentru că eu sunt și cu scleroză multiplă, dar am și diabet de tip 2. Și atunci am nevoie de monitorizare. Nu vă mai zic că pentru persoanele care au diabet, glicozilata nu e decontată, care e o analiză esențială pentru cei cu diabet. Adică să nu ai decontată analiza principală care îți dă progresia, sau dacă ești bine sau nu cu diabetul. Am încercat să facem un front comun, pentru că afectează toți pacienții cronici, și nu doar cei cu scleroza multiplă”, a declarat Eduard Pletea.

În același timp, președintele asociației a subliniat că pe lângă faptul că există această întârziere în diagnosticare, aici se adaugă și întârzierea în aprobarea tratamentelor noi, care este de aproape 890 de zile. În același timp, pacienții oncologici sunt încă protejați.

„Dacă ne gândim, trei ani de întârziere de tratament inovativ, care ar trebui să fie mai eficient în scleroza multiplă, plus trei ani jumătate întârziere la diagnosticare, iar dacă mai avem și întârziere la monitorizare ce facem? Pentru că, de exemplu, oricine, doamne ferește, dacă mâine are un puseu, are nevoie de RMN și are nevoie de RMN într-o săptămână, câteva zile, nu în trei luni, patru luni, când deja poate dizabilitatea e deja mult prea mare și nu mai are ce să-i facă. Având în vedere bugetele din ziua de astăzi, ce să facem mai întâi? Și nu vă mai spun că 1 din 3 pacienți cu scleroza multiple au venituri sub 2.000 de lei pentru că sunt pensionați pe caz de boală”, a mai menționat liderul asociației, Eduard Pletea.

Timp pierdut pentru o mulțime de pacienți: cum sunt trimiși să-și refacă trimiterile medicale din cauza unei lacune legislative

În acest context, Eduard Pletea ne-a vorbit concret de cazurile în care pacienții cronici sunt refuzați și puși să meargă din nou la medic pentru o nouă trimitere. Acesta a vorbit despre pacienții cu scleroză multiplă, care, la monitorizare, au nevoie de trei segmente pentru evaluarea imagistică, adică partea cerebrală, cervicală și medular. Aici începe problema.

„Conform noii reglementări, e un pic și vagă interpretarea. Ei au menționat acolo în ordinul respectiv că au voie la o investigație pe an. Clinicile au interpretat că înseamnă un segment pe an, nu o investigație de trei segmente pe an. De asta v-am zis că a lăsat un pic la interpretarea fiecărei clinici și e puțin vagă exprimarea. Și atunci fiecare clinică ne dă voie practic, să zicem, un RMN pe an.

Au fost clinici care, dacă a venit pacientul cu scleroză multiplă cu trimitere la ei, cum venea de obicei cu monitor pentru trei segmente, au fost puși să se ducă înapoi la medicul trimițător inițial să le facă doar unul pe monitor și celelalte două să fie normale. Să fie cu plată sau să aștepte la rând pe costul, volumul de casă. Și atunci face doar un segment în sistem monitor și pentru celelalte două ce face? Așteaptă trei luni, patru luni? Nu o să stea să aștepte trei luni, patru luni, nu o să le plătească, din păcate. Și sunt costuri de peste 1500 de lei. Adică sunt costuri foarte mari”, a mai punctat președintele APAN, Eduard Pletea, pentru FANATIK.

În acest context, Eduard Pletea susține că motivul invocat pentru această limitare a investigațiilor pentru pacienții cronici a fost „abuzul”. Într-o întâlnire cu ministrul sănătății și cu reprezentanții de la Casa de Asigurări, la care a participat, s-a vorbit despre faptul că au fost folosite abuziv aceste investigații monitor.

„Eu nu cred asta pentru că datele nu sunt atât de mari în ceea ce privește monitorizarea. Adică nu văd să fie, nu știu, dublate. La finalul zilei e vorba de prevenție și de monitorizare. Și vă dați seama că nu toată lumea folosește acest monitor. Monitoarele sunt folosite de pacienți care sunt diagnosticați cu patologie care necesită această monitorizare. Vă dați seama, și din punct de vedere cardiovascular, dacă nu facem monitorizarea cum trebuie, ce riscăm?”, a mai punctat liderul asociației.