Pădurea de piatră de lângă România, locul misterios pe care nimeni nu-l poate explica încă. Se poate vizita, e în patrimoniul UNESCO și îi va fascina pe toți cei care-l văd. Obiectivul turistic este unul calm și care te va încărca cu energie.
Pădurea de piatră, aflată aproape de țara noastră, care ascunde un mare secret. E un sit din patrimoniul UNESCO și îi impresionează pe vizitatorii care vin aici din toate colțurile lumii. Se găsește în Bulgaria, la o distanță de 20 de kilometri de Varna.
Bulgarii o numesc Pobiti Kamani, care se traduce prin „pietre bătute în pământ”. Locul este, de fapt, un sit din Patrimoniul Mondial UNESCO care merită să fie văzut măcar o dată-n viață pentru că fascinează de la prima vizită.
Călătorii vor observa piloni uriași din piatră, unii dintre cei mai înalți atingând chiar și 7 metri. Pietrele verticale variază ca mărime, având un diametru de la 0,3 la 3 metri grosime. Localnicii spun că există foarte multe legende și teorii științifice despre originea acestei păduri de piatră.
Cu toate acestea nimeni nu știe cum „s-a format” pădurea de piatră. Formațiunile stâncoase columnare sunt goale și înfipte vertical în nisip, fiind concentrate în mai multe grupuri neregulate. Acestea par că ar fi apărut în mod natural în peisajul deșertic din Bulgaria.
Locul arată precum rămășițele unei păduri antice construite complet din piatră. Mai mult decât atât, în nisip au fost găsite mai multe lame de silex vechi încă din epoca mezolitică, dovadă că pădurea de piatră are o vechime foarte mare.
Pădurea de piatră este un fenomen natural, însă oamenii tot se întreabă cum s-a format. Misterul este unul care nu a fost elucidat nici până în zilele noastre, o teorie afirmând că cilindrii de piatră sunt rezultatul scurgerilor de gaze naturale.
Aceste scurgeri de gaze din așa-numitele „recife cu bule” au avut loc în urmă cu milioane de ani, când întreaga zonă era scufundată sub o mare preistorică. O altă ipoteză susține că aceste coloane de piatră datează din Era Cenozoică.
Mai exact, este vorba de perioada în care o mare parte din Europa de Est se afla încă pe fundul oceanului, în urmă cu 50 de milioane de ani. Explicația a fost dată de geologii bulgari Peter și Stefan Bonchev Gochev.
Pădurea de piatră a fost declarată sit arheologic încă din 1937. La acea vreme s-a constatat că acest reper natural conține o serie de fosile rare, printre care se numără resturi pietrificate de nummulit, midii și melci uriași.
Stâlpii din Bulgaria formați în mod natural au atras atenția oamenilor de știință și geologilor din întreaga lume, dar nu au ajuns nici până acum la o concluzie clară. În 1828 generalul rus Dibich, fascinat de pietre de originea lor, a comandat un studiu aprofundat.
Mai târziu, geologul englez William Hamilton a vizitat situl și a emis o teorie despre originea pădurii de piatră. Se întâmpla în anul 1854 când a declarat că coloanele sunt „opera mării” și că s-au format întâmplător de-a lungul mai multor milenii. Ideile au fost susținute și un an mai târziu de un alt studiu geologic.
Se crede că pe măsură ce sedimentele și nămolul s-au depus pe fundul mării, stratul gros de nisip a fost comprimat în calcar. După milioane de ani zona s-a transformat într-un peisaj uscat și arid și nisipul din jur a erodat încet pentru a lăsa doar aceste coșuri de piatră.
În altă ordine de idei, pădurea de piatră emană o energie puternică și foarte aparte, susțin localnicii. Cei care au vizitat-o spun că s-au simțit calmi și liberi și că au reușit să se conecteze cu gândurile și cu sinele interior.