Palatul ascuns din București de care cei mai mulți din locuitori ai Capitalei n-au auzit. Clădirea are o arhitectura spectaculoasă și se află pe o stradă îngustă

Palatul ascuns din București de care mulți locuitori nici nu au auzit. Este situat pe o stradă îngustă, motiv pentru care nu e foarte ușor să-l observi. Clădirea are o arhitectură care îi impresionează pe cei care o văd.

Palatul ascuns din București de care puțini știu. Se află pe o stradă îngustă, dar are o arhitectură impresionantă

În București se află numeroase obiective turistice care pot fi vizitate în orice perioadă din an. Multe dintre acestea sunt clădiri spectaculoase, a căror arhitectură inedită îi impresionează atât pe locuitorii din Capitală, cât și pe turiști.

Cu toate acestea, unele clădiri nu sunt atât de cunoscute și nici măcar locuitorii Bucureștiului nu știu despre ele.

Un exemplu în acest sens este Palatul Brătianu, aflat pe strada Visarion nr. 4-6, la intersecția cu Bd. Lascăr Catargiu. Clădirea este foarte aproape de Piața Romană.

Digi24.ro

VIDEO Apelul la 112 care anunța că Potra pregătește proteste: „Vin înarmați la București, vor să facă prăpăd”

Acest palat a fost construit pe o stradă îngustă, motiv pentru care nu este observat de toată lumea. Pentru cei care privesc cu mai multă atenție, construcția iese în evidență prin arhitectura impresionantă.

Palatul Brătianu este sediul Fundației Culturale Ion I. Brătianu, iar aici au loc mai multe evenimente culturale, cum ar fi expoziții de pictură sau de sculptură, dar și lansări de carte.

Clădirea a fost construită pentru familia Carlova în anul 1896. În anul 1924, palatul a ajuns în proprietatea lui Constantin Bebe Brătianu, care a cumpărat clădirea împreună cu sora acestuia, Florica Algiu.

Cei doi erau copiii generalului Constantin I. Brătianu, care era cartograf și geodez de profesie. Acesta era vărul lui Ion C. Brătianu, prim-ministrul liberal.

Digisport.ro

Nemții au dat verdictul, după ce au văzut ce au făcut românii în tribune, la Hoffenheim - FCSB

Această construcție a fost realizată ținând cont de planurile pe care le-a conceput cunoscutul arhitect român Ion N. Socolescu, potrivit Life and Style.

Îmbinarea unitară a elementelor neoromânești cu influențe Art Nouveau, care erau populare în acea perioadă, era principala caracteristică a stilului arhitectului. Combinația s-a regăsit și în construcția Palatului Brătianu.

La început, clădirea avea două intrări. Una era din strada Visarion, iar alta din Bulevardul Lascăr Catargiu. Cea de-a doua a dispărut, însă, atunci când a fost ridicată o altă casă în curtea complexului, la puțin timp după Primul Război Mondial.

Casa bloca accesul, motiv pentru care fațada principală a acestui palat, care e cea mai spectaculoasă, nu este observată acum din stradă.

Ce s-a întâmplat cu palatul în perioada comunismului

În anii 1950, după ce comuniștii au venit la putere, palatul a fost naționalizat. Acest lucru s-a întâmplat și cu alte imobile asemănătoare ale liberalilor.

Palatul Brătianu a devenit sediul Comitetului de partid pentru raionul 1. În camerele fără geamuri de la subsol erau interogați și torturați oponenții regimului, printre care și Ion I. Brătianu, moștenitorul palatului, la doar 14 ani.

În perioada 1984 – 2006, în clădire a funcționat Centrul Național de Homeopatie și Acupunctură. Palatul a fost retrocedat, în prezent, moștenitorului Ion I. Brătianu. Acesta l-a transformat într-un sediu al fundației care îi poartă numele.

La dispoziția publicului a fost pusă la dispoziție o colecție care include tablouri, documente, fotografii, dar și corespondența de epocă a familiei Brătianu.

Acest palat nu este, însă, deschis publicului pentru vizitare. Sunt organizate aici diverse evenimente culturale, iar oamenii îl pot admira atunci.