Cotroceni, locul încărcat cu istorie din inima Bucureștiului. Cum a ajuns de la palat regal la sediul Administrației Prezidențiale

Cu o istorie de peste 340 de ani, Palatul Cotroceni ascunde secrete pe care puțini le cunosc. În trecut, acest complex a fost locuit de marile familii regale ale României. În prezent servește drept Administrație Prezidențială, adăpostind secrete pe care doar șefii statului le cunosc.

De unde vine numele Palatului Cotroceni

Situat pe malul drept al Dâmboviței, Palatul Cotroceni ascunde în pereții săi secrete inedite. Chiar și numele său are o însemnătate aparte. În româna veche, verbul „a cotroci” a fost cel care a dat numele actualului complex istoric din București. Aici erau vestiți Codrii ai Vlăsiei. În această zonă împădurită se ascunde de dușmani viitorul domn Șerban Cantacuzino. El este hăituit și acuzat că uneltește să îi ia tronul lui domnitorului Gheorghe Duca.

„Urmărit fiind, a declarat apropiaților că dacă va scăpa cu viață va mulțumi divinității prin construirea unui ansamblu mănăstiresc, cu biserica în centru, complexul Cotroceni. Ceea ce a și făcut, după ce ajunge domn al țării românești în 1679”, povestește Ștefania Dinu, director adjunct științific al Muzeului Național Cotroceni, pentru FANATIK.

O altă poveste susține că în zonă ar fi existat terenuri ce se aflau sub proprietatea unui bărbat pe nume Cotroceanu. Atestările istorice relevă, însă, faptul că varianta cu domnitorul Șerban Cantacuzino este cea plauzibilă. Astfel ia naștere complexul Cotroceni.

Digi24.ro

Cum vrea POT să folosească banii românilor: Alcool, bacșișuri pentru chelneri sau platouri cu gustări. AEP a sesizat Parchetul General

Așa s-a născut reședința regilor României

Totul pornește, deci, acum peste 300 de ani, când viitorul domnitor Șerban Cantacuzino a ajuns să ridice Mănăstirea Cotroceni, biserica mănăstirii și casele domnești. În jurul mănăstirii s-a dezvoltat, de-a lungul anilor, o curte domnească de poveste. Șerban Cantacuzino a fost urmat la domnie de nepotul său, Constantin Brâncoveanu. Acesta a fost al doilea domnitor care a locuit la Cotroceni, urmând generații întregi de voievozi, regi și regine și, în final, președinți.

„Biserica Cotroceni a devenit și necropolă funerară pentru membri familiei Cantacuzino. Un alt moment important a fost dubla alegere al lui Alexandru Ioan Cuza. Și el a folosit ansamblul de la Cotroceni și, în special, casele domnești, ca și reședință de vară. Unele reforme ale lui Cuza au fost discutate chiar aici, la Cotroceni. După abdicarea lui, din 1866, pe tronul Principatelor Unite vine un principe străin în persoana domnitorului Carol I. Ca și predecesorii săi, Carol I locuia, pe perioada verii, la Palatul Cotroceni, în aceleași case domnești, care au fost refăcute și reamenajate într-un stil occidental, astfel încât să poată fi locuite de familia princiară, Carol și Elisabeta”, mai afirmă Ștefania Dinu.

Digisport.ro

Lovitura primită de Dennis Man de la Cristi Chivu!

Se observă afinitatea conducătorilor țării față de acest complex mai ales în perioada caldă a anului. Aici apare din nou ideea de „ascuns”, locația fiind foarte intimă și liniștită, adică exact ceea ce își doreau membri familiilor regale ale vremii.

„Poate fi considerată o reședință mai retrasă. Potrivit documentelor, ansamblul Cotroceni se afla la aproximativ jumătate de oră de centrul Bucureștiului. Era un loc mai răcoros, fiind înconjurat de Codrii Vlăsiei. Domnitorii și voievozii își luau reședința la Cotroceni pe perioada verii sau uneori când aveau loc evenimente neplăcute, molime, în general, Cotroceniul fiind un loc mult mai ferit, putând să le asigure o existență liniștită”, mai explică directoarea.

Palatul Cotroceni – locul unde s-au născut și au murit marii domnitori ai țării

De-a lungul vremii, Cotroceni a servit drept loc unde s-au desfășurat o serie de acțiuni politice și sociale importante. Nu mulți știu că aici a fost înființat un spital de campanie, iar Principesa Elisabeta s-a ocupat personal de tratarea răniților de război. În plus, tot în curtea complexului Cotroceni a fost înmormântat și singurul copil al cuplului regal format din Regele Carol I și Regina Elisabeta.

„În 1877, în timpul Războiului de Independență, la Cotroceni a fost amenajat un spital de campanie în curtea Palatului, sub coordonarea și îndrumarea personală a Principesei Elisabeta. Ea se ocupa personal, în calitate de infirmieră, alături de doamnele ei de onoare, de o parte dintre răniții aduși în acest spital de campanie.

Cuplul regal, Carol I și Elisabeta, au avut împreună doar un singur copil, o fetiță, care a primit numele de Maria. Din păcate, s-a îmbolnăvit de scarlatină și, în 1874, s-a stins din viață, fiind înmormântată în grădina Palatului Cotroceni. Cuplul nu a mai putut avea alți copii. Ca urmare, l-au adoptat, ca principe moștenitor al tronului României, pe nepotul de frate al Regelui Carol, pe Ferdinand.

În 1916 a avut loc Consiliul de Coroană, un eveniment istoric foarte important, care hotărât intrarea României în Primul Război Mondial. Tot aici a avut loc, în 1918, după Marea Unire, primirea delegațiilor de basarabeni, bucovineni și transilvăneni de către regii României, Regele Ferdinand și Regina Maria”, continuă istoricul Ștefania Dinu, pentru FANATIK.

Palatul Cotroceni, file de istorie – a fost ridicat pentru noua familie regală

Venirea noului cuplu regal la Cotroceni aduce schimbări importante. Palatul a luat naștere, practic, pentru a deservi drept reședință permanentă a noilor moștenitori ai tronului României. La dorința Regelui Carol I se ridică o nouă clădire ce are să devină palatul princiar și apoi regal Cotroceni.

„Ferdinand s-a căsătorit în 1893 cu Principesa Maria de Edinburgh-Saxa-Coburg-Gotha, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii și nepoată a Țarului Alexandru al II-lea, deci două mari imperii. Pentru această familie princiară, Ferdinand și Maria, Regele Carol I a luat decizia să dărâme fostele case domnești. Pe fundația lor a ridicat un palat princiar spre folosința tinerei familii moștenitoare. Cei doi au avut ca reședință permanentă Palatul de la Cotroceni, unde au locuit împreună cu cei șase copii ai lor până la sfârșitul vieții. Cei doi au fost expuși aici, înainte de a fi duși la Curtea de Argeș”, declară, în continuare, cercetătoarea.

Din punct de vedere arhitectural, Palatul Cotroceni a fost creat de francezul Paul Gottereau. Din dorința Regelui Carol I, palatul a fost construit în stil eclectic francez. Totuși, palatul a avut foarte multe influențe venite și din partea Reginei Maria, ea fiind cea care a decis amenajarea încăperilor.

„Și-a creat propriul spațiu domestic după gustul său. De aceea avem saloane decorate în stilul neoromânesc, stil pe care Regina Maria l-a apreciat foarte mult. Sau art-nouveau, specific anilor 1900, un stil foarte iubit și la modă. În toate reședințele sale a realizat camere în stil art-nouveau și mai târziu în stil neoromânesc”, mai spune aceasta.

Prin ce schimbări a trecut Palatul Cotroceni de-a lungul anilor

Complexul Cotroceni a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului. Arhitectura clădirilor combină numeroase stiluri, pornind de la baroc al epocii Cantacuzino și până la influențele neoclasicismului și ale arhitecturii europene din perioada interbelică.

„După moartea Reginei Maria, în 1938, Palatul Cotroceni a intrat într-un con de umbră, urmând să fie locuit doar de personalul administrativ. Următorul rege, Carol al II-lea, nu a locuit la Palatul Cotroceni. Nici Regele Mihai nu a avut reședința la Cotroceni. După abdicarea forțată a Regelui Mihai, începând cu 1950, odată cu instaurarea regimului comunist, Palatul Cotroceni a primit o altă destinație, aceea de Palat al Pionierilor. Aici s-au desfășurat activități specifice pionierești, după modelul sovietic al organizației pionierilor, până spre 1977”, continuă directoarea.

Nu doar omul a intervenit masiv asupra complexului Cotroceni. Însăși natura a dus la schimbări semnificative ale acestui loc. Devastatorul cutremur din 1977 a provocat daune severe Palatului Cotroceni. Au fost necesari ani întregi pentru ca această construcție să poată fi utilizată din nou. Scopul său a fost, însă, schimbat de mai multe ori.

„În 4 martie 1977 a avut loc marele cutremur care a provocat mari distrugeri Palatului Cotroceni, fapt pentru care a intrat într-o perioadă de restaurare care a durat din 1977 până spre anii ’80, când echipa de restauratori și de constructori i-a dat o nouă față, plecând de la planurile arhitecturale din perioada de sfârșit de secol IXX și început de secol XX. În paralel cu restaurarea corpului vechi, reprezentat de Palatul regal de la Cotroceni, a fost dărâmată biserica Mănăstirii Cotroceni. S-au mai păstrat câteva spatii din vechea mănăstire care sunt acum parte din Muzeul Cotroceni. A fost construit, pe latura de sud, un nou corp care, în anii ’90, a devenit sediu al Administrației Prezidențiale”, povestește muzeografa.

Influențele comuniste asupra Palatului Cotroceni

Schimbări la nivelul complexului Cotroceni au avut loc și în perioada comunistă. Nicolae Ceaușescu a dorit să transforme vechiul palat într-o locație reprezentativă a regimului comunist în România. A decis să îl restaureze, însă cutremurul din 1977 i-a dat planurile peste cap, iar reconstrucția s-a prelungit pe mai mult timp.

„Următoarea etapă, în anii ’90, a fost transformarea corpului vechi în Muzeul Cotroceni și corpul nou a devenit, după Revoluție, sediul Administrației Prezidențiale. Corpul acesta este un corp nou, ridicat in anii ’90, având ca model arhitectural vechiul corp al Palatului Cotroceni. În 1984 biserica a fost complet dărâmată la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, urmând a fi reconstruită în anii 2000”, conchide Ștefania Dinu.

Cum s-a păstrat interiorul palatului regal

Interiorul Palatului Cotroceni pare desprins, chiar și acum, din cărți. Bunul gust s-a păstrat, majoritatea elementelor decorative fiind neschimbate de timp. Scara Holului de Onoare, de pildă, face legătura între primul nivel unde se află saloanele oficiale. Treptele și balustradele sunt construite din marmură italiană de Cipollino și Stucco Marmura, elemente ce accentuează efectul de opulență și regalitate.

Sufrageria palatului a fost restaurată în stilul renașterii germane, după planurile inițiale ale arhitectului Paul Gottereau, dar și după gusturile Regelui Carol I. Nici Regele Ferdinand nu a făcut rabat de la rafinament. Acesta a cerut să îi fie construită o bibliotecă ce a avut și rol de birou. Această încăpere a fost norocoasă, căci nu a suferit degradări semnificative în timp. Nu a necesitat lucrări de restaurare, iar lemnul de ulm, în stil Henric al II-lea, oferă o notă impunătoare prin colorit și stil.

Candelabrele, șemineul, covoarele și planșeele se remarcă prin faptul că s-au păstrat în timp. Dormitoarele regale poartă amprentele unor stiluri diferite, de la rococo-ul englez, la Ludovic al XVI-lea. Interesant este cum dormitorul francez al Regelui Ferdinand era și este conectat cu apartamentul Reginei Maria printr-un dressing sofisticat.

Complexul Cotroceni se deschide publicului

Astfel, complexul Cotroceni, deși a fost afectat de vreme și de vremuri, a devenit, în timp, o emblemă a puterii și a rezistenței celor ce au condus România.

Recent s-a decis ca Palatul Cotroceni și tot complexul în sine să poată fi vizitat de doritori și curioși. Inițiativa a venit de la președintele interimar Ilie Bolojan. Acesta a afirmat că un astfel de pas va facilita apropierea dintre instituțiile statului și cetățeni. Potrivit acestuia, vor putea fi vizitate atât interioarele Palatului cât și grădinile acestuia. Totul va fi integrat într-un circuit al Muzeului Cotroceni. Pe timpul vizitării vor fi prezenți și militarii Batalionului de Gardă. Despre aceștia, președintele spune că speră să le ofere un exemplu pozitiv copiilor și tinerilor.

Astfel, cei ce vor să vadă cu ochii lor cum trăiau regii și reginele României, să se plimbe pe aleile care au fost martore la istoria țării și sunt curioși să studieze trecutul o pot face în orice sfârșit de săptămână, de vineri până duminică.