Palatul impresionant din buricul Bucureștiului. Sute de bucureșteni trec zilnic pe lângă el, însă, puțini sunt cei care știu ce secrete ascunde, de fapt.
Bucureștiul nu duce deloc lipsă de clădiri impresionante. Fiecare bijuterie arhitecturală ascunde o poveste uimitoare. Chiar dacă multe dintre ele au suferit transformări de-a lungul timpului, istoria lor merită cunoscută.
Bucureștenii care tranzitează Parcul Cișmigiu, sigur au observat în imediat apropriere o clădire impunătoare. Acest palat nici nu ar avea cum să treacă neobservat, dată fiind grandoarea lui,
Palatul Crețulescu sau Kretzulescu, așa cum i se scria numele în trecut, este una dintre cele mai frumoase clădiri din București. Arhitectura sa unică încântă privirile trecătorilor în fiecare zi, însă, nu mulți știu care este istoria acestui palat.
Palatul uimitor din inima Capitalei a aparținut fiicei vornicului Constantin Kretzulescu, Elena Kretzulescu. Elena a fost cea care a avut întreaga viziune asupra palatului, iar ideile sale au fost materializate de arhitectul Petre Antonescu.
A durat doi ani pentru ca Palatul Kretzulescu să fie ridicat lângă Cișmigiu. Arhitectura sa unică impresionează și în prezent, fiind un mix între Renașterea franceză și elementele de influență barocă. De altfel, a fost și prima clădire pe care Petre Antonescu a ridicat-o în stil eclectic.
La început, Palatul Kretzulescu avea o grădină impresionantă care se întindea pe câteva hectare. În perioada interbelică, o mare parte a acestei grădini a fost integrată în actualul Parc Cișmigiu, palatul rămânând cu o mică suprafață verde.
Palatul Kretzulescu atrage atenția tuturor datorită detaliilor, în special datorită serei integrate în structura clădirii. Acest aspect inedit a fost special gândit de Elena Kretzulescu, care iubea florile și care dorea să fie înconjurată de ele.
Potrivit b365.ro, în 1911 a izbucnit un mare scandal după moartea celui de-al doilea soț al Elenei Kretzulescu. Atunci, a ieșit la iveală un mare secret. Potrivit planului de construcție al clădirii, abia atunci s-a observat că dormitorul era mai mare decât sufrageria.
Palatul Kretzulescu atrăsese deja atenția datorită faptului că era construit în pantă, iar între latura nordică și cea sudică exista diferență de un etaj. Faptul că dormitorul era mai mare decât sufrageria nu a făcut decât să adauge și mai mult mister. Elena Kretzulescu a recunoscut că nu iubea prea mult seratele, așa că a preferat să aloce mai mult spațiu locului de odihnă.
În 1927, faimosul palat din inima Capitalei a ajuns în posesia Primăriei București. Clădirea impunătoare avea nevoie de sume uriașe pentru întreținere, sume pe care Elena Kretzulescu nu și le permitea. Astfel, la 70 de ani, s-a văzut nevoită să vândă palatul.
Palatul Kretzulescu nu poate fi vizitat în interior, ci doar admirat din exterior. În prezent, acesta aparține Ministerului Educației și a fost transformat în sediul UNESCO-CEPES, Centrului European de Învățământ Superior al UNESCO.