Palatul Parlamentului devine primul paradis fiscal din mijlocul Bucureștiului. Aleșii vor să modifice legea pentru a scăpa total de impozit

Parlamentarii s-au speriat de creșterea impozitului pe clădiri și terenuri propus de guvernul Bolojan și au ales calea cea mai simplă de a rezolva problema: să schimbe legea și să nu mai plătească.

Statul ar putea obține 15 milioane de euro pe an din Palatul Parlamentului. Motivul pentru care clădirea nu este impozitată

Un proiect legislativ inițiat de deputați PNL, PSD și USR care se va dezbate în procedură de urgență la Senatul României prevede scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru toate spațiile interioare și exterioare din Palatul Parlamentului. Propunerea vine după ce guvernul Bolojan a anunțat majorarea cu aproximativ 170% a valorii impozabile pentru clădiri și terenuri.

Palatul Parlamentului, cea mai mare clădire administrativă din Europa, este evaluată la peste două miliarde de euro, incluzând aici terenul și parcarea subterană.

Dacă ar fi supusă unui regim obișnuit de impozitare, clădirea Palatului Parlamentului ar aduce statului român cel puțin 15 milioane de euro pe an. Imobilul beneficiază, însă, de un regim fiscal special, fiind scutit de plata impozitelor locale, inclusiv a impozitului pe clădiri și terenuri. De altfel, această scutire se aplică tuturor clădirilor aflate în proprietatea statului român, conform legislației în vigoare.

Digi24.ro

VIDEO Imagini parcă rupte din „Mad Max” pe frontul din Ucraina: cum intră armata lui Putin în Pokrovsk

Unde se duc banii din închirierea sălilor din Palatul Parlamentului

Există, totuși, o excepție. În forma actuală, Codul Fiscal spune că administratorii clădirilor aflate în proprietatea publică trebuie să achite impozite pentru ”încăperile utilizate pentru activități economice”. În prezent, Palatul Parlamentului dispune de 10 săli care se pot închiria cu ziua pentru diverse evenimente. Cea mai mare din ele, Sala Unirii, are peste 2.200 mp și poate aduce din chirii circa 5.000 de euro pe zi.

Digisport.ro

Mădălina Ghenea a ”explodat”, după ce au apărut imaginile cu ea pe străzile din București

De asemenea, restaurantele care deservesc aleșii și angajații Camerei Deputaților și Senatului sunt închiriate unor societăți comerciale.

Banii obținuți de pe urma activităților comerciale sunt administrați de structuri ale celor două Camere: centrul Internațional de Conferințe (pentru Camera Deputaților) și Centrul de Organizare și Promovare Evenimente (pentru Senat). Cu toate că banii obținuți din închirierea unor spații care aparțin statului român ar trebui să se întoarcă la bugetul central, acest lucru nu se întâmplă. În realitate, Camera Deputaților reține integral veniturile obținute ”pentru acoperirea unor cheltuieli curente”, în timp ce Senatul României virează 50% din încasările din chirii către bugetul statului. Anual, în conturile Parlamentului intră peste o jumătate de milion de euro doar din activități de închiriere a acestor spații.

Revelionul la Palatul Parlamentului, activitate de ”interes public”. Cum motivează aleșii scutirea de la impozitare

Mai nou, parlamentarii și-ar dori să nu mai plătească impozit pe clădiri nici pentru aceste spații, motivând că acestea găzduiesc ”activități de interes public”, cum ar fi: conferințe, reuniuni, simpozioane, etc. Ce nu amintesc inițiatorii proiectului este că la Palatul Parlamentului, în Sala Unirii, au fost organizate inclusiv petreceri de Revelion (2022-2023), chiar dacă acest tip de evenimente au fost, teoretic, interzise.

Argumentul pentru care aleșii solicită să fie scutiți de la plata impozitului este că, potrivit ultimelor modificări fiscale, Parlamentul României nu-și va putea permite să achite aceste taxe.

Parlamentarii se plâng că nu au bani: ”Obligațiile de plată ne afectează echilibrul financiar”

”Regimul juridic actual al impozitării clădirilor, astfel cum este prevăzut de Codul fiscal, conduce la aplicarea unor sarcini fiscale disproporționate asupra acestor spaţii, dat fiind că valoarea de inventar a Palatului Parlamentului reprezintă una dintre cele mai ridicate din România.

În practică, autorităţile fiscale locale au calculat obligaţii de plată privind impozitul pe clădire care depăşesc de până la zece ori valoarea redevenţelor obţinute din contractele de utilizare temporară a spaţiilor respective, ceea ce afectează echilibrul financiar al activităţilor extrabugetare ale Camerelor Parlamentului”, se arată în expunerea de motive.

Modificare în Codul fiscal: Palatul Parlamentului, scutit total de la impozitul pe clădiri

Pentru a rezolva acest ”dezechilibru”, parlamentarii vor să modifice Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea unui alineat nou la articolul 456 – Scutiri:

”Clădirea Palatului Parlamentului, pentru spațiile interioare și exterioare aflate în administrarea Camerei Deputaților și Senatului, utilizate potrivit destinației aprobate de Biroul permanent al fiecărei Camere, respectiv Biroul permanent al Camerei Deputaților sau Birul permanent al Senatului”.

Cea mai mare clădire din Europa nu aduce niciun leu statului român

Palatul Parlamentului din București este a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon și prima din Europa. Imobilul are 12 etaje, având o fațadă principală cu o înălțime de 84 mp și o suprafață desfășurată totală de aproximativ 420.000 mp.

În total Palatul Parlamentului are 1.100 de camere și cântărește 4.000.000 de tone (cu un volum de 2,4 milioane metri cubi), fiind considerată cea mai grea clădire din lume.

Pentru parlamentari, scutirea este ”conformă principiilor de drept”. Cetățenii obișnuiți vor plăti impozite majorate cu 70%

Scutirea de la plată a întregului imobil cunoscut drept Palatul Parlamentului va aduce, spun inițiatorii proiectului de lege ”un tratament fiscal unitar, proporțional și conform principiilor de drept”. Aleșii susțin că măsura este de natură ”să contribuie la eficientizarea utilizării fondurilor publice și la consolidarea autonomiei financiare a Camererelor Parlamentului, fără a afecta echilibrul bugetului general consolidat al statului”.

Pentru restul cetățenilor, noul sistem de impozitare preconizat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 (deoarece sistemul informativ necesar nu este încă gata) va aduce creșteri de până la 70% la taxele pe clădiri și terenuri, după ce guvernul Bolojan a anunțat majorarea valorii impozabile a proprietăților cu aproximativ 170%.

Calculul impozitului pe clădiri reprezintă produsul dintre valoarea impozabilă și cota de impozitare stabilită de autoritățile locale și care va fi cuprinsă între 0,1 și 0,3, în funcție de locația, vechimea materialul de construcție și suprafața imobilului.