News
notix pixel id

Pandemia de coronavirus, efecte dezastruoase asupra copiilor. Consumul de canabis în rândul minorilor a ajuns la cote alarmante. “Fenomenul nu poate fi stopat!”

Canabisul rămâne drogul preferat în cadrul comunităților școlare, însă, potrivit specialiștilor, consumul variat de supefiante poate fi încetinit, dar nu eradicat, interesul pentru „drogurile casnice” fiind în creștere
20.10.2021 | 11:24
Pandemia de coronavirus, efecte dezastruoase asupra copiilor. Consumul de canabis în rândul minorilor a ajuns la cote alarmante.
Pandemia de coronavirus, efecte dezastruoase asupra copiilor. Consumul de canabis în rândul minorilor a ajuns la cote alarmante
ADVERTISEMENT

Potrivit comunicatului emis de Agenția Națională Antidrog, (n.r Raportul Național privind Situația Drogurilor în România 2020) canabisul a devenit cel mai folosit drog în rândul comunităților școlare. Pandemia a generat cazuri de depresie și de anxietate, iar, potrivit experților, traficul și consumul de droguri au crescut, măsurile de izolare impuse pentru combaterea răspândirii infecţiei cu virusul SARS–CoV–2 printre care și școala online, conducând la dificultăţi de adaptare.

Andreea Florina Boran predă educație de cetățenie democratică la Palatul Copiilor din Arad și este familiarizată cu fenomenul luptei antidrog. Lucrează în învățământul de stat de aproape 10 ani, iar în privința combaterii consumului de stupefiante pune accentul pe consilierea copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 4 și 19 ani.

Profesoara a explicat, în exclusivitate pentru FANATIK, că „fenomenul ar putea fi încetinit – nu știu dacă termenul potrivit este „stopat” – prin campanii de prevenție și de informare în rândul elevilor, realizate prin intermediul specialiștilor ANA (Agenția Națională Antidrog), din filialele județene”.

ADVERTISEMENT
Profesoara Andreea Florina Boran, de la Palatul Copiilor din Arad (sursa facebook.com)
Profesoara Andreea Florina Boran, de la Palatul Copiilor din Arad (sursa facebook.com)

Profesor Andreea Boran: „Traficul și consumul de droguri au crescut din pricina măsurilor de izolare, care au cauzat anxietate, atacuri de panică și crize de epilepsie”

De asemenea, Andreea Boran consideră că „educația între egali” ar putea da roade. Mai clar spus, elevii voluntari ai ANA (Agenției Naționale Antidrog) ar putea să-și ajute colegii să înțeleagă pericolul reprezentat de consum și de trafic.

În perioada de criză cauzată de maladia COVID-19, traficul de substanțe interzise a crescut. Am fost curioși să aflăm explicația fenomenului, în condițiile în care autoritățile au decis adoptarea măsurilor de izolare, precum a fost și cazul școlii online…

ADVERTISEMENT

„Într-adevăr, traficul și consumul de droguri au crescut. Potrivit datelor colectate la nivel european, măsurile de izolare impuse de către autorităţi pentru combaterea răspândirii infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, printre care și școala online, au condus la dificultăţi de adaptare, la cazuri de anxietate sau chiar de depresie în rândul anumitor copii, fapt ce a determinat o problematică mai accentuată a consumului abuziv de medicamente psihoactive, utilizate pentru a trata o serie de tulburări psihologice şi neurologice, precum anxietatea, atacurile de panică și crizele de epilepsie”, ne-a declarat Andreea Boran.

Potrivit sursei citate, s-a înregistrat deturnarea acestor medicamente de la utilizarea terapeutică, prin folosirea lor pe piaţa drogurilor, „în scop recreaţional”. Referindu-se la traficul de substanțe interzise, interlocutoarea noastră s-a referit la Raportul European privind Drogurile 2021, care relevă inclusiv realitățile românești.

ADVERTISEMENT

Acesta prezintă pandemia ca având „un efect important asupra restricționării transportului terestru, ceea ce a condus la dezvoltarea transportului maritim, iar porturile reprezintă veritabile puncte de depozitare și de desfacere la nivelul întregii Europe”. Astfel, drogurile au devenit disponibile prin rețele de socializare, internet, curierat, etc.

Canabisul, ketamina și LSD-ul intră în arealul „consumului casnic”

Raportul european privind drogurile indică faptul că, în anul 2020, cultivarea canabisului şi producţia de droguri sintetice în Uniunea Europeană au continuat la nivelurile anterioare pandemiei.

ADVERTISEMENT

„Măsurile de izolare impuse de autorităţi în Europa au afectat iniţial pieţele de droguri, iar stupefiantele au devenit mai puţin accesibile, ceea ce a dus la o creştere a preţurilor. Din perspectiva cererii și a consumului de droguri, se pare că a existat un interes mai scăzut al consumatorilor pentru drogurile asociate, de obicei, cu evenimente recreative şi de grup (cum ar fi, de exemplu, ecstasy) şi un interes mai mare pentru drogurile legate de consumul casnic”, a explicat profesoara.

Aceste stupefiante „legate de consumul casnic” enumerate de interlocutoarea noastră sunt substanţele noi, cu efect psihoactiv, cunoscute sub denumirea de „produse etnobotanice”, canabisul, substanţele psihedelice, precum LSD-ul, dar și drogurile disociative, precum ketamina.

ADVERTISEMENT

Copii nesupravegheați și părinți bătuți de toxicomani aflați în sevraj

Am fost curioși să aflăm dacă această creștere alarmantă a consumului de droguri în rândul populației juvenile are ca motiv suplimentar și nesupravegherea copiilor de către părinți. Răspunsul a fost categoric: „Cu siguranță! În aceste vremuri, în care prețurile se găsesc pe un trend ascendent, iar siguranța zilei de mâine este sub semnul întrebării, părinții sunt mai concentrați asupra păstrării locului de muncă, decât asupra vieții familiale, sacrificând implicit timpul petrecut alături de copii”.

Conform Andreei Boran, „lipsa supravegherii copiilor are un preț foarte mare: accesul acestora la site-uri care creează legături cu web-ul de suprafaţă şi cu pieţele darknet, social media şi aplicaţiile de comunicare criptate, cu un rol mai proeminent în obţinerea drogurilor de către cei mici”.

De altfel, în acest sens, profesoara a oferit un exemplu din propria experiență profesională: „Am întâlnit cazul unei familii monoparentale, cu o mamă care muncește în Italia și care îi trimite fiului său bani, săptămânal. Acesta consumă droguri și se joacă la aparate. La întoarcerea mamei sale, fiul a agresat-o fizic, pentru că mereu avea nevoie de bani”.

Andreea Boran, alături de elevii de la Palatul Copiilor din Arad (sursa facebook.com)
Andreea Boran, alături de elevii de la Palatul Copiilor din Arad (sursa facebook.com)

 

Băieții, „campioni” detașați la consumul de canabis

Să revenim, însă, la comunicatul emis de Agenția Națională Antidrog. Statisticile vorbesc de la sine, dar comentariile persoanelor avizate sunt edificatoare. Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, în rândul populaţiei şcolare. Potrivit Studiului pe anul 2019, realizat în şcoli și privind consumul de alcool, tutun şi de droguri ilicite în România, (ESPAD), un procent de 8,7% dintre adolescenţii cu vârste de 16 ani au experimentat consumul de  canabis, 7,2% au consumat în  ultimul an, iar 3,3% dintre ei au fumat marijuana sau haşiş, în ultima lună (n.r. la data publicării raportului).

„Indiferent de perioada de timp analizată, consumul de canabis este mai prevalent în rândul consumatorilor de gen masculin, valorile înregistrate fiind de două ori mai mari comparativ cu nivelul observat în cazul celor de gen feminin. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, dar media vârstei de debut este 19,4 ani. Peste  două  treimi  dintre  respondenţi  (68,6%) au început acest tip de consum la vârsta adolescenţei (sub 19 ani), în timp ce 22,8% dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de canabis la vârste tinere, 20-24 ani”, a comentat Andreea Boran.

Profesoara a menționat că analiza datelor în funcţie de mediul de rezidenţă relevă diferenţe considerabile între cele două categorii sociale (urban, respectiv rural), populaţia din mediul urban declarând că a consumat un drog ilicit de cel puţin trei ori mai mult, comparativ cu persoanele care locuiesc în mediul rural, indiferent de perioada de timp avută în vedere pentru calculul prevalenţelor.

Cocaina, heroina, ecstasy și medicamentele fără prescripție vin puternic din urmă

Raportul European privind drogurile (EDR) 2021 indică faptul că, anul trecut, cultivarea canabisului și producția de droguri sintetice în Uniunea Europeană au continuat la nivelurile anterioare pandemiei. Tendința de cultivare a canabisului la domiciliu pare să fi persistat, stimulată parțial de măsurile de izolare. O creștere a numărului de cazuri  raportate de canabis modifcat cu canabinoizi sintetici provoacă îngrijorare…

Cele mai recente date estimează că aproximativ 83 de milioane de adulți (cu vârste între 15 și 64 de ani) din UE, adica 28,9% din populație, au consumat droguri cel puțin o dată în viață, iar stupefiantul încercat cel mai frecvent este canabisul (47,6 milioane de bărbați și 30, 9 milioane de femei). Potrivit studiului GPS 2019, pentru prima dată în România, pe primul loc în ordinea celor mai consumate droguri ilicite se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 6,3%.  Urmează: canabis – 6,1%, cocaină/crack -1,6%, medicamente fără prescripţie medicală – 1,5%, ecstasy – 1,0%, heroină – 0,9%, LSD – 0,5%, amfetamine – 0,2%, solvenţi/inhalante – 0,1%.

Totodată, potrivit celui mai recent studiu în populația școlară, ESPAD 2019 (se referă la copiii cu vârsta de 16 ani), cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenților continuă să fie canabisul/haşişul – 8,7%. Urmează: NSP cu 3,2%, solvenţi/substanţe inhalante cu 2,8%, cocaină cu 1,8%, LSD sau alte halucinogene – 1,7%, ecstasy – 1,2%, heroină – 0,7%, ketamină – 1,8%, crack – 0,6%, metamfetamine – 0,6%, amfetamine – 0,5% şi GHB – 0,4%.

Diferențe de mentalitate între copii și adulți: „Nu poți descoperi lumea, dacă ești foarte prevăzător”

Este foarte important felul în care decurge tratamentul anti-dependență aplicat unui copil, spre deosebire de felul în care este gestionată situația în cazul unui adult. „Adolescența este perioada explorării, a descoperirii pe cont propriu a lumii. Nu poți să descoperi lumea, dacă ești foarte prevăzător. În această perioadă, apare diminuarea capacității de judecată, pe termen lung, dar și aplecarea către comportamente de risc, care oferă o gratificare imediată. Din acest motiv, marea problemă a campaniilor anti-drog este aceea că ele sunt coordonate de adulți și relevă mentalul adultului”, a explicat Andreea Boran.

Imediat, a apărut și argumentația: „De exemplu, formularea > sau > sunt formulări clasice. Este modul tipic de gândire al adultului, care pune în balanță câștigul pe termen lung și câștigul pe termen scurt. Dacă profitul pe termen lung este net superior, va alege câștigul pe termen lung. Creierul adolescentului nu gândește așa. Pentru tineri contează momentul, senzația, explorarea, riscul, noutatea, pentru că adolescența este vârsta descoperirii lumii. Or, nu poți să descoperi lumea, dacă ești foarte prevăzător…”

„Consumul de droguri nu este o afecțiune internabilă”

Potrivit persoanei intervievate, cel mai bun lucru pe care un părinte de adolescent sau de copil mic îl poate face pentru viitorul odraslei sale este să se adreseze Ministerului Sănătății și Agenției Naționale Antidrog, pentru a solicita campanii de prevenire. Numai că, așa cum a remarcat și Andreea Boran, lucrurile nu sunt atât de simple, precum ar părea la prima vedere.

„În acest moment, un copil dependent de droguri nu beneficiază, nicăieri în această țară, de un centru de stat sau privat, unde ar putea primi un tratament care să se întindă pe o perioadă între una și trei luni, în care să fie asistat atât medical, cât și psihologic. Până la 18 ani, adolescenții pot fi internați într-un spital de psihiatrie (dacă sunt primiți!), dar consumul de droguri nu este o afecțiune internabilă. Doar dacă acest consum evoluează spre o altă tulburare, gen depresie, psihoză, să zicem că abia atunci tinerii ar putea fi internați la secția psihiatrie”, a continuat profesoara din Arad.

Tudor Sișu, fostul membru al trupei hip-hop La Familia, unul dintre modelele adolescenților, reținut pentru procurarea și distribuirea de stupefiante (sursa hepta.ro)
Tudor Sișu, fostul membru al trupei hip-hop La Familia, unul dintre modelele adolescenților, reținut pentru procurarea și distribuirea de stupefiante (sursa hepta.ro)

 

Cum să educăm adulții și mai ales „modelele”…

Andreea Boran susține că o bună educație a adulților în privința consumului de droguri ar avea o altă finalitate în educarea copiilor: „Părinții dețin două roluri cheie în acest sens și anume sprijinul și îndrumarea, iar prin conștientizarea propriei valori, nu sunt necesare compromisurile, pentru a fi acceptat într-un grup.  Nu în ultimul rând, profesorii pot fi modele de urmat pentru elevi și pot contribui la refuzul consumului de droguri”.

În încheiere, interlocutoarea noastră a apreciat că „globalizarea, evoluțiile din domeniul tehnologiei informației și schimbările demografice, alături de probleme precum schimbările climatice și migrația umană, vor avea probabil implicații importante pentru chestiunile legate de droguri, cu care ne vom confrunta în viitor”.

„Vedem deja cum atât piața drogurilor, cât și modelele care promovează consumul stupefiantelor devin din ce în ce mai dinamice, mai complexe și mai conectate la nivel global. În privința impactului asupra tinerilor, consider că este important ca specialiștii din toate domeniile politicilor sociale, de sănătate și securitate să intervină cât mai curând”, a încheiat Andreea Boran.

 

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 860. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri