News

„Misterul epidemiologic” al Covid-19. Motivul pentru care unele țări bogate au fost mai afectate

Pandemia de Covid-19 a fost numită „un mister epidemiologic” deoarece a provocat mai multe victime în țările dezvoltate, cu sisteme sanitare care, teroretic, erau mai bine pregătite pentru o asemenea situație.
14.02.2022 | 15:54
Misterul epidemiologic al Covid19 Motivul pentru care unele tari bogate au fost mai afectate
Guvernele care nu au încrederea cetățenilor au avut dificultăți suplimentare în pandemie/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Un studiu recent arată că o serie de factori care ar fi trebuit, cel puțin la nivel teoretic, să asigure o combatere mai eficientă a pandemiei de Covid-19 s-au dovedit irelevanți, în timp ce alții care aparent nu au legătură directă cu domeniul sanitar au contribuit major la stăvilirea/ extinderea bolii.

Astfel, nivelul scăzut de încredere în guverne sau al încrederii sociale (între oamenii dintr-o anumită țară), precum un grad mare de corupție este corelat în mod clar cu o rată mai mare de a infectărilor, în timp ce indicii legați de starea sistemelor sanitare s-au dovedit a avea o relevanță mai scăzută.

ADVERTISEMENT

Studiul a analizat date din 177 de țări și a fost realizat de către Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) al Universității Washington, împreună cu Council for Foreign Relations. Perioada de referință este 1 ianuarie 2020 – 30 septembrie 2021.

Încrederea în autorități, un factor decisiv

Analiza datelor a arătat că indicii de pregătire pandemică, democrația, inegalitatea veniturile, accesul la serviciile de sănătate și capacitatea spitalelor au o legătură redusă cu rata de infectare sau cu raportul dintre numărul de cazuri și numărul de decese.

ADVERTISEMENT

Țări bogate cu resurse generoase alocate sistemelor sanitare au avut rate ale mortalității mul mai mari decât țări sărace, existând diferențe notabile chiar între state vecine. Motivul ar fi legat de nivelul de încredere pe care îl are populația în guverne sau de pe care îl au oamenii între ei.

Astfel, dacă în toate țările ar fi existat un nivel al încrederii în guvern precum cel din Danemarca, de 75%, în lume nivelul infectărilor ar fi scăzut cu 13%, iar dacă nivelul încrederii sociale ar fi fost la același nivel, efectul ar fi fost și mai mare, cu 40% mai puțin infectări. De menționat că nivelul redus al încrederii interpersonale este asociat cu un grad înalt al corupției percepute și al inegalității veniturilor.

ADVERTISEMENT

Mulți dintre factorii care influențează Covid-19, precum caracterul sezonier, structura de vârstă și densitatea populației, nu depind de factorii de decizie. Încrederea este însă o zonă în care guvernele pot face diferența, iar faptul că depășește ca greutate măsurile tradiționale legate de capacitatea sistemului sanitar și pregătirea pandemică ar trebui  să fie un semnal de alarmă în contextul pandemiei de Covid-19 și a amenințării izbucnirii altor epidemii”, a declarat Thomas Bollyky, directorul programul de sănătate globală la Council for Foreign Relations.

Succesul țărilor sărace

Astfel un nivel mai mare al încrederii în guvern și în concetățeni împreună cu un nivel redus la percepției corupției este asociat cu un nivel mai mare al vaccinării. Aceeași corelație a fost făcută și cu reducerea mobilității populației pe durata pandemiei, lucru care sugerează un grad mai mare de respectare a regulilor de distanțare socială.

ADVERTISEMENT

De asemenea, nivelul redus al obezității și prevalența redusă a fumatului sunt factor relevanți în ce privește o combatere mai eficientă a Covid-19.

O poziționare înalte în clasamentul capacității sistemului sanitar și a măsurilor de pregătire pandemică au fost nu doar insuficiente pentru succes, ci și nenecesare. Țări ca Filipine și Republica Dominicană, care au o poziție relativ joasă în clasamentul pregătirii pentru pandemie și a calității și accesului la sistemele de sănătate, au menținut rate reduse ale infectărilor și deceselor în perioada studiată, în timp ce alte țări, cu poziții mai înalte, inclusiv Statele Unite și Franța, s-au confruntat cu rezultate mult mai proaste atât pentru infecări, cât și pentru decese”, se arată în concluziile studiului.

Astfel strategiile de comunicare ale guvernelor se dovedesc a fi mai importante adesea decât restricțiile impuse populației  pentru a determina oamenii să respecte și să accepte aceste măsuri. Un exemplu pozitiv este reprezentat de gradul de conformare a populației din țările Africii de Vest în perioadele apariției de focare de Ebola.

Statele cu venituri medii și mari pe cap de locuitor reprezintă 48% din populația globală, însă ponderea lor în mortalitatea în exces de la începutul pandemiei este de 53%, chiar dacă nivelul vaccinării în aceste state este mai mare, ceea ce sugerează că respectarea restricțiilor și a măsurilor de distanțare este chiar mai importantă decât imunizarea.

Paradoxuri ale pandemiei

Astfel au apărut diferențe mari între țări vecine, unul dintre exemplele date vizând Turcia și Bulgaria, turcii având o rată a mortalității de peste două ori mai mică decât bulgarii.

Totuși în stabilirea cauzelor pentru care o țară a fost mai afectată decât alta, a fost luat în calcul un set mult mai mare de variabile. În cazul României, s-a observat că, alături de Bahamas și Surinam, a fost printre cele mai afectate țări din perspectiva caracterului sezonier al bolii, adică a variației numărului de infectări în funcție de perioadele anului.

De asemenea, rata mortalității a depins mult și de gradul de îmbătrânire a populației, fapt ce explică de țări precum Japonia, Portugalia sau Spania au înregistrat relativ mult decese raportate la numărul de infectări. În schimb, Afganistan, Mozambic sau Zambia au avut rate ale mortalității în cazurile de Covid-19 surprinzător de reduse, însă explicabile prin faptul că au cele mai tinere populații din lume.

Au fost identificate și situații atipice în care țări care au avut un număr redus de infectări raportat la populație, s-au confruntat cu un număr mare de decese raportat la numărul de infectări, exemplele date fiind Vietnam și Singapore. În schimb, țări care s-au confruntat cu un val mare de infectări au reușit să reducă apreciabil numărul deceselor, precum Georgia și Qatar.

ADVERTISEMENT