Panică în sistem. Exod al magistraților, după zvonurile că Guvernul vrea să taie pensiile speciale. „O măsură bună, dar făcută cu duh rău”

Zeci de pensionări în rândul procurorilor și judecătorilor au avut în ultima săptămână pe fondul zvonurilor că Executivul ar urmări să modifice prin ordonanță de urgență regulile aplicate pensiilor de servici din magistratură și nu numai.

Exodul magistraților după pensia specială

Joi, 3 noiembrie, Secția pentru judecători a CSM are pe ordinea de zi cererea de pensionare a 63 de judecători, patru dintre aceștia de la Instanța Supremă, dar și a judecătoarei CSM, Gabriela Baltag. Miercuri, și-a anunțat intenția de a ieși la pensie și judecătoarea CSM Andrea Chiș. Cu două zile înainte Secția pentru procurori a aprobat ieșirea la pensie șapte procurori, printre care figurează și numele Adinei Florea, fosta șefă a SIIJ, sau Felix Dănilă, numit de Tudorel Toader la șefia DIICOT, ambii de la Inspecția Judiciară.

Toate aceste cereri de ieșire la pensie vin în contextul în care săptămâna trecută Economedia a scris că Banca Mondială a recomandat României să ia măsuri pentru creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani pentru toate categoriile de angajați care beneficiază de pensii de servici. Astfel, ar fi vizați nu doar magistrații, dar și personalul auxiliar din instanțe, personalul aeronautic civil, membri ai corpului diplomatic, funcționarii publici parlamentari și angajații Curții de Conturi.

Mai mult, pentru magistrați Banca Mondială recomandă și revizuirea dreptului de pensionare la orice vârstă cu condiția a 25 de ani de activitate, cerând ca această condiție să crească treptat până la vârsta de 30 de ani. În plus, pensia netă nu va putea depăși salariul net din anul pensionării, iar beneficiul țintă va fi redus treptat de la 80%, cât este în prezent, la 65% din salariul brut.

Digi24.ro

Salvamontiștii care îl caută pe bărbatul din Olt dispărut de o săptămână au găsit pe munte cadavrul unui american

Acest scenariu a părut să fie confirmat după ce, la doar câteva zile distanță, pe unele site-uri de știri a apărut un draft de ordonanță de urgență care transpunea în lege, cu aplicare în 90 de zile, exact recomandările Băncii Mondiale.

Situația pare să fi fost luată în serios de magistrați, pentru că imediat au urmat reacții din partea CSM-ului și a judecătorilor de la curțile de apel și Curtea Supremă. Procurorii CSM și-au exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la aceste informații, subliniind că o astfel de măsură „ar vulnerabiliza statutul magistraților” dar și faptul că va avea un impact major asupra resurselor umane din sistem, în condițiile în care există deja un deficit de personal. Judecătorii de la Curțile de Apel au susținut și ei că o creștere a vârstei de pensionare nu poate afecta magistrații în activitate, iar cei de la Curtea Supremă au susținut că vor acționa „prin toate mijloacele puse la dispoziție de lege pentru a susține stabilitatea statutului judecătorului, esența a puterii judecătorești”.

Miercuri, sindicatul grefierilor au avertizat Guvernul că vor bloca activitatea din instanțe dacă pensiile lor vor fi afectate, susținând că prioritatea ar trebui să fie creșterea speranței de viață și abia apoi recomandărilor din PNRR.

Autoritățile au încercat să nege informația

Autoritățile au încercat imediat să nege aceste zvonuri, primul care a făcut acest lucru fiind chiar ministrul justiției, Cătălina Predoiu. „Nu există, la nivelul Ministerului Justiţiei, în avizare, şi nici la nivelul Guvernului, în dezbatere sau în procedura de avizare, ori de adoptare, niciun proiect de act normativ cu efect sau impact pe regulile aplicabile pensiilor din sistemul judiciar şi puterea judecătorească. Pensia de serviciu este un element constitutiv al statutului de independenţă a magistratului, fapt consfințit de repetate decizii ale Curţii Constituționale a României”, a spus ministrul Predoiu.

Digisport.ro

FOTO Victoria Beckham, cărată în spate până la mașină de David la 02:30, după petrecerea la care a avut loc ”surpriza anului”

Și premierul Nicolae Ciucă a negat aceste informații, ultima oară chiar miercuri, subliniind faptul că zvonurile privind aceste schimbări au dus la o serie de atitudini fără bază în realitate. „Toate aceste zvonuri se duc şi produc o serie întreagă de atitudini şi decizii care nu sunt tocmai potrivite cu realitatea şi am vrut să combatem aceste zvonuri, pentru că, dincolo de orice, este vorba de o decizie politică în conformitate cu contextul actual şi sunt argumente, nu numai ale noastre, sunt argumente, inclusiv ale studiului Băncii Mondiale prin care păstrează pensiile militare în actuala structură. Cred că acelaşi lucru trebuie spus şi pentru personalul din Ministerul Justiţiei“, a declarat premierul Nicolae Ciucă care a subliniat însă că Guvernul trebuie să-și asume prin Ordonanţă de Urgență să aplice corecții de disciplină financiară, astfel încât pensiile să nu fie mai mari decât salariul.

O reacție mult mai dură a venit din partea sindicatului angajaților din penitenciare, care i-au cerut președintelui Iohannis să dezmintă public intenția de modificarea condițiilor de pensionare, iar directorului SRI i-au cerut să identifice și să tragă la răspundere persoana care a dat presei draftul ordonanței, subliniind că din această cauză „mii de angajați din poliție, armată și din penitenciare, precum și zeci de magistrați au depus cereri de încetare a raporturilor de serviciu prin pensionare”.

Dezmințirile venite din partea autorităților par să fi avut puțină crezare în condițiile în care mulți oficiali ai actualului Guvern au subliniat necesitatea reformării acestui sistem. Săptămâna trecută, liderul UDMR, Kelemen Hunor a declarat că țara noastră s-a angajat la Bruxelles ca până la finalul anului să adopte un proiect de reformare a pensiilor, inclusiv a celor speciale, pentru a nu pierde finanțările din PNRR. Deși acesta a apărat pensiile pensiile de serviciu ale militarilor și magistraților, a susținut ideea ca acestea să poată fi primite doar după vârsta de 65 de ani. „Nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. Ok, vrei să ieși la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu primești la 65 de ani. Nu poate să fie pensia mai mare decât salariul și aici vorbim, în primul rând, de magistrați, o parte dintre magistrați”, a spus președintele UDMR.

Și ministrul investițiilor, Marcel Boloș, vorbind despre pensiile speciale care sunt mai mari decât salariul în plată, în contextul în care pensiile sunt calculate ca procent din salariul brut, le-a caracterizat drept „o obrăznicie”, susținând că orice pensie care depășește salariul președintelui țării trebuie supraimpozitată.

Un haos creat deliberat

Chiar și o modificare prin care pensia de servici nu ar mai putea depăși salariul în funcție ar reprezenta o scădere considerabilă a pensiei speciale pe care ar urma să o primească un magistrat. Spre exemplu, la un salariu net de peste 21.000 de lei, după actuala formulă procurorul general al țării ar beneficia de o pensie de 26.600 de lei, aproape cu 5.000 de lei mai mult decât ar primi după implementarea noului sistem. Suma este una considerabilă, chiar și pentru magistrați, iar judecătorii ÎCCJ au atras atenția că „repunerea in discuție, periodic, la intervale scurte de timp și în lipsa unor justificări obiective, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor agravează situația resurselor umane”.

Deși premierul a repetat că orice modificare privind vârsta de pensionare se va face treptat, și chiar raportul Băncii Mondiale specifică că aceste modificări trebuie făcute treptat, zvonurile privind o ordonanță pentru reformarea pensiilor, plus presiunea în contextul PNRR, par să fi determinat o creștere a numărului de cereri de pensionare.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan atrage atenția că toate aceste zvonuri și panica creată par a crea un alibi pentru autorități de a renunța la reformarea pensiilor.

„Este posibil și scenariul în care a fost făcut dinadins pentru a se crea o stare de isterie, de fugă, iar apoi să se justifice spunând că ei au încercat să facă tot ce au putut, dar tăierea pensiilor speciale nu se poate pentru că este un dezastru. Adică se poate crea în mod intenționat un alibi. Atunci când vii cu o astfel de reformă, trebuie să ai grijă la termenele și la modul de implementare.

Din păcate, modul în care este implementată în România pare a fi menit în a genera cât mai multă nemulțumire, să fie cât mai șocant și să creeze exact animozitatea și starea potrivnică reformei. De ce faci chestia asta? Tocmai pentru că nu vrei de fapt să faci nicio reformă”, a declarat, pentru FANTIK, economistul Bogdan Glăvan.

Acesta este de părere că introducerea abruptă a prevederilor privind vârsta de pensionare reprezintă o nedreptate pentru cei care și-au ales aceste cariere și și-au făcut planuri de viață în funcție de aceste prevederi. A le ignora acum criticile înseamnă a-i desconsidera.

„În momentul în care vrei să modifici legi trebuie să te gândești că oamenii și-au făcut planuri de carieră. Un om și-a spus că vrea să dea la Academia de Poliție pentru că vrea să iasă la pensie la 50 de ani, de exemplu. Nu poți să vii după cinci, șapte ani că de acum nu va mai putea ieși la pensie la vârsta aia. Evident că vrei crea o animozitate și o frustrare, pentru că vei face o nedreptate. Nu poți să repari o nedreptate cu o altă nedreptate. Asta este problema și asta este opera unor ageamii, asta dacă nu cumva a fost făcută intenționat.

După părerea mea, această măsură de modificare a vârstei de pensionare nu poate avea loc de azi pe mâine. Ideea este bună, dar o faci cu duhul nepotrivit, ca să zic așa. Da, e bine să iasă le pensie mai târziu polițiștii, nu la 45 de ani, nu la 50 de ani, că nici în America nu ies la 45 de ani. Da, dar nu poți să le spui lor, judecătorilor peste noapte chestia asta, pentru că înseamnă că vei comite o nedreptate. Cel mai e să lăsăm un orizont de timp astfel încât lumea să își reevalueze planurile și atunci n-am fi asistat la migrația pe care o vedem în prezent”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Majorarea salariilor, o posibilă soluție

Magistrații, militarii sau grefierii și-au justificat în declarațiile publice pensiile speciale pe motiv că ele reprezintă o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și a interdicțiilor instituite. Altfel spus, pentru aceștia un tratament egal ar presupune luarea în considerare a tuturor acestor particularități.

Pe de altă parte, economiștii susțin că regimul de salarizare și cel de pensii trebuie privite ca lucruri diferite, salarizarea să fie cea unde se ține cont de toate aceste particularități dar și nevoi de personal, iar în ceea ce privește pensiile și aceste categorii să aibă parte de aceleași reguli valabile pentru toți cetățenii, și anume o pensie calculată pe baza principiului contributivității.

„Trebuie să separăm problema pensionării de problema salarizării, asta pentru că sunt două lucruri complet diferite. În România s-a încercat amestecarea lor și în anii 90 cu consecințe foarte grave. Când s-au reformat companiile de stat și s-au făcut restructurări și lichidări, oamenii au fost scoși anticipat la pensii. Adică a fost gândită o măsură menită a asigura pacea socială fără a-i păsa cuiva că peste 20 de ani revoluția demografică va acutiza această problemă. Adică au pasat problema în viitor și s-o rezolve ăia care vin după noi. Acest gen de mentalitate, de nepăsare față de consecințele pe termen lung ale deciziilor, nu produc decât dezastre. 

Tocmai de aceea vorbind despre pensii ar trebui să vorbim doar despre pensii și despre un principiu unitar de calcul al pensiilor în sistemul public, astfel încât nimeni să nu se simtă tratat diferențiat”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Potrivit acestuia problema crizei de personal din sistem ar trebui să fie rezolvată prin sistemul de salarizare, acolo unde să se țină cont de particularitățile fiecărei meserii, o măsură care ar face mult mai transparent și bugetul public pentru că povara cheltuielilor publice ar fi mult mai evidentă. El a amintit situația din sănătate, acolo unde majorarea salariilor a fost o măsură eficientă în stoparea exodului medicilor.

„Una este să ne dăm seama că dacă avem nevoie de oameni buni în sistemul public, și avem nevoie, atunci trebuie să-i remunerăm corespunzător ca să vină, și trebuie să luăm în calcul particularitățile muncii fiecăruia, că e jandarm, că e judecător. În ceea ce privește pensia, acolo este altă treabă, trebuie să existe un principiu egal pentru toți, acela al contributivității.

Noi ne mințim dacă le oferim oamenilor niște beneficii care de fapt nu reflectă situația actuală și împovărează situația din viitor. Dacă în MAI e nevoie de 20.000 de polițiști, dacă la judecători e nevoie de încă 10.000, atunci haide să vedem dacă putem să îi atragem. Dacă nu putem face asta, atunci înseamnă că trebuie făcută și o altă reformă în țara asta, mai profundă, hai să digitalizăm, hai să nu mai avem nevoie de atâtea lucruri, hai să modificăm legislația ca să nu mai ajungă oamenii în instanțe”, a mai declarat economistul Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.