Panică la Finanțe. Guvernul promite să taie din sinecuri pentru a acoperi deficitul bugetar. „E mai mult un joc de glezne”

Premierul Ciucă a recunoscut joi deficitul înregistrat la încasările bugetare, dar a subliniat că sunt vizate cheltuielile cu bunuri și servicii și nu o reducere a salariilor în sectorul bugetar.

Guvernul promite să taie din sinecuri

Marți, după o ședință a coaliției, unde reprezentanții Ministerului Finanțelor au prezentat situația bugetară, cu o scădere a colectării sub sumele prognozate de ANAF, s-a ajuns la o înțelegere privind reducerea cheltuielilor bugetare cu suma de 20 de miliarde lei.

Cum liderii coaliției nu vor să taie din investiții, măsurile propuse se îndreaptă către înghețarea angajărilor la stat, reducerea posturilor în consiliile de administrație din companiile de stat dar și măsuri pentru creșterea colectării taxelor. De asemenea ar putea fi vizate și posturile de secretari de stat din Guvern, poziții care au ajuns la peste 200.

„Statul român trebuie să facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona de cheltuieli neesențiale. Cred că există multe locuri în care – nu aș vrea să o numesc neapărat risipă – dar în care o consolidare fiscală să meargă și pe zona de cheltuieli bugetare”, a spus miercuri Adrian Câciu, ministrul finanțelor.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Liderul PSD, partid care se află la guvernare de un an și jumătate deja, a criticat și el risipa banului public, nominalizând sporurile din aparatul bugetar dar și pensionarii reangajați pe funcții publice. „Este profund inechitabil ca atunci când cetățenii se confruntă cu greutăți și cu scăderea puterii de cumpărare, cheltuielile statului să se extindă fără măsură. Un Guvern, care este alături de cetățeni, trebuie să ia măsuri pentru diminuarea risipei de fonduri din instituțiile publice. Solicit deci o curățenie generală în cheltuielile publice”, a scris pe Facebook liderul PSD.

Joi, Marcel Ciolacu a spus că nu este un motiv de panică dar a precizat că e nevoie de „o reformă în cheltuiala banului public” care să fie asumată de actuala coaliție, precizând că săptămâna viitoare va avea noi discuții cu reprezentanții ministerului. „A venit timpul ca în România să se implementeze reforme asumate în coaliție de cele două mari partide ale României – PSD şi PNL – şi să încercăm să facem altfel decât au făcut cei dinaintea noastră, pentru că vedem în ce impas am ajuns”, a spus președintele PSD.

De altfel datele publicate miercuri de ANAF arată o creștere cu 7% a încasărilor în primele trei luni din 2023 până la suma de 83,5 miliarde de lei. Totuși, această sumă este cu 2,9 miliarde sub valoarea prognozată, iar încasările din TVA au crescut cu doar 12%, un procent sub rata inflației.

„Din analiza cifrelor financiare pe primul trimestru rezultă foarte clar că există un deficit și deficitul acesta nu trebuie să continue să producă efecte pe următoarele nouă luni. Am cerut tuturor ordonatorilor de credite să gândească reducerea cheltuielilor”, avea să spună și premierul Ciucă joi. De altfel, miercuri Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a anunțat că își reduce cu aproximativ 35% numărul de posturi, prin reorganizarea instituției.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Măsurile nu vor fi suficiente pentru acoperirea deficitului

Analiștii economici pun la îndoială faptul că prin aceste măsuri, conturate încă vag de liderii coaliției, va putea fi acoperit deficitul de 20 de miliarde țintit de Ministerul Finanțelor. Economistul Bogdan Glăvan spune că fără cifre aceste măsuri sunt doar sloganuri electorale și spune că reducerea funcțiilor din CA-uri pare greu de realizat acum.

„De multă vreme suntem abuzați cu deziderate, dar nu ni se prezintă nicio cifră. Nu ni se spune câți bani am economisi dacă am îngheța salariile, dacă am reduce posturile, etc.. De ce nu ni spune asta? Pentru că de fapt nu există nicio analiză în acest sens. Fără aceste cifre nu avem niciun motiv să credem că se vor obține aceste economii.

Treaba asta cu membri din CA este dificil de implementat pentru că deja în multe companii s-a făcut selecția în baza ordonanței managementului corporatist OUG 109, și oamenii au fost numiți pe perioade de 4 ani. E greu de crezut că aceste contracte pot fi acum desfăcute atât de ușor. Cu alte cuvinte, pare mai degrabă o intoxicare”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Gabriel Biriș, fostul președinte al Consiliului Fiscal, este și el de părere că reducerea posturilor în consiliile de administrație nici măcar nu ar avea efecte asupra deficitului bugetar.

„Din câte îmi dau seama în niciun caz aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a acoperi acest deficit. Nici măcar nu se apropie de sumă. În consiliile de administrație nu sunt sume atât de mari și trebuie să ținem cont de faptul că cele mai multe sume primite pe aceste sinecuri din CA-uri nu sunt de la buget. Dimpotrivă, ele generează venituri la buget. Vorbim de bani de la companiile de stat care nu se văd pe cheltuiala publică, decât cel mult la anul pe reducerea dividendelor. Însă multe dintre ele sunt pe pierdere, deci nici nu emit dividende. E mai mult un joc de glezne”, a declarat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș.

Mai mult, acesta a pus sub semnul întrebării și succesul unor măsuri pentru creșterea colectării, subliniind că efectele unor astfel de măsuri nu pot avea un efect imediat, așa cum își doresc liderii actualei coaliții. „Orice ai face serios, dar nu prea sunt lucruri serioase, va dura timp până vezi rezultatele. Niciun guvern responsabil nu poate să ia în calcul, și să-și construiască bugetul astfel, creșterea semnificativă a colectării. Acolo este o inerție, te apuci azi să faci niște lucruri, durează mult până produc rezultate”, a mai precizat acesta.

Potrivit lui Gabriel Biriș originea actualelor probleme stă în faptul că s-a plecat de la un proiect de buget mult prea optimist, cu încasări ridicate care nu aveau justificare economică.

„Dacă ne uităm al execuția bugetară pe primele două luni vedem că cea mai mare gaură, adică realizarea e undeva la 60%, este la o poziție care nu e foarte descriptivă, alte venituri din alte taxe. Aici sunt redevențele și impozitele suplimentare pe gaze.

Ori, asta înseamnă că în momentul în care au făcut bugetul s-au uitat la veniturile de anul trecut și au făcut niște ajustări. Doar că anul trecut prețurile la energie au fost la niște niveluri istorice. Dacă anul trecut media la gaz a fost de peste 150 de euro, anul acesta a început la 60 și a ajuns deja la 45. Deci era evident că veniturile vor fi mult mai mici”, a mai declarat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș.

De altfel, în urmă cu fix o lună de zile, ministrul finanțelor Adrian Câciu declara că finanțele publice stau mai bine decât anul trecut și că țara noastră are mai mulți bani decât se crede. „Finanțele publice stau mai bine decât stăteau în februarie sau martie anul trecut, pentru că între timp am realizat stabilitatea financiară. România are mult mai mulți bani decât se crede, dar a nu se înțelege că este un sac fără fund”, declara acesta la Antena3 în data de 4 martie.

Guvernul va trebui să se împrumute tot mai mult

Conform datelor publicate joi de către Ministerul Finanțelor, datoria guvernamentală a crescut în prima lună a anului 2023 la suma de 694,916 miliarde de lei, reprezentând 49,2% din PIB, în creștere de la 47,2% în decembrie 2022.

Economistul Adrian Negrescu este de părere că această temere exprimată de MF este doar vârful aisbergului în ceea ce privește problemele din sectorul bugetar, și susține că situația financiară se va agrava în condițiile în care criza economică, ce deja se resimte în mediul privat, se va adânci.

„În mediul privat se simte această criză economică, firmele fac din ce în ce mai puține afaceri, oamenii nu mai cumpără atât de mult pe cât o făceau anul trecut, iar inflația nu mai ajută cifrele de afaceri și inclusiv încasările statului. Ne îndreptăm spre fundul sacului.

Statul trebuie să-și reconsidere cheltuielile și mai ales cheltuielile cu bunurile și serviciile, după ce în primele două luni acestea au crescut cu 23,7%. Sunt cu 2,7 miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă din 2022. Asta înseamnă că în loc să strângem cureaua și să fim atenți la banii publici, noi am cheltuit mai mult pe tot ce se poate fără a ține cont de realitatea din economie”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

În opinia sa însă aceste măsuri anunțate în primă instanță de către autorități nu pot acoperi gaura bugetară ce se anunță a fi mult mai mare de 20 de miliarde de lei. În opinia sa situația este cu atât mai gravă cu cât statul nu prea are de unde să taie mai mult, ceea ce înseamnă că vor urma noi împrumuturi cu dobânzi tot mai mari.

„Probabil că vor tăia de la investiții, multe din proiectele cu cofinanțare din PNRR vor fi sub semnul întrebării, vor tăia probabil de la bunuri și servicii, acolo unde e un dezmăț bugetar. Dar vor trebuie să mai taie și de la alte cheltuieli, și nu știu de unde vor face acest lucru pentru că din veniturile fiscale ale statului cam 80% se duc pe salarii și pensii. Avem cheltuieli uriașe cu dobânzile și probabil că vor crește mai mult pentru că altă sursă financiară nu există decât să te împrumuți.

Probabil statul va continua să se împrumute, văd că și joi s-a împrumutat. O va face din ce în ce mai des, la prețuri din ce în ce mai mari în tentativa de a trece cu bine peste 2023. Nu știu ce va face în 2024, mai ales dacă vor înceta să vină banii din PNRR. Sursele de finanțare sunt puține, economia nu se mișcă bine iar inflația nu mai reprezintă o salvare, creșterile de prețuri nu mai acoperă necesarul financiar al Guvernului. Suntem ca o familie care cheltuie de două ori mai mult decât câștigă și ajunge să se împrumute la cămătari. Spre asta ne îndreptăm și noi”, a mai declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

„E bine că există această neliniște”

Președintele Consiliului Fiscal și fost ministru de finanțe, Daniel Dăianu, a precizat pentru FANATIK că instituția pe care o conduce va emite o opinie asupra efectelor acestor măsuri în momentul în care autoritățile vor anunța măsurile concrete pe care urmează să le ia și cifrele cu care vor fi justificate. Acesta susține însă că este bine că există această „neliniște” în rândul autorităților pentru a nu permite apariția unui derapaj bugetar.

„Este important că există înțelegerea faptului că sunt necesare măsuri pentru a nu avea un derapaj considerabil de la ținta de deficit bugetar. Noi am spus în opinia noastră pe marginea construcției bugetare că evaluările noastre conduc, având în vedere ipotezele asumate de Guvern legate de creștere economică și altele, că deficitul pe care-l vedem este mai mare și că va fi în jur de 5,6-5,7% din PIB.

Acum consider că este foarte bine că există această neliniște care nu rămâne pur și simplu la o stare de spirit ci îndeamnă și la măsuri pe partea de cheltuieli. Rămâne să vedem exact atunci când vom avea toate măsurile avute în vedere”, a declarat, pentru FANATIK, Daniel Dăianu.

Totuși acesta subliniază că măsurile pe partea de cheltuieli nu vor fi suficiente pentru acoperirea acestui deficit bugetar, fiind necesare măsuri active pe partea de venituri. Acesta spune că țara noastră de ani întregi se confruntă o problemă în ceea ce privește încasările bugetare, de la permisivitatea legislației în materie până la păsuirea marilor contribuabili.

„În opinia noastră nu este suficient. Noi trebuie să ne ocupăm și de partea de venituri. A fost o constantă a opiniilor pe care noi le-am emis în ultimii ani. În permanență am spus că nu se poate ajunge la consolidarea bugetară numai pe partea de cheltuieli. Trebuie să existe preocupare pentru creșterea veniturilor. Conformarea este deficitară în economia noastră. Avem și o legislație permisivă. Trebuie să se plătească.

Știu din propria experiență că în multe cazuri se plătesc furnizorii cash și nu se plătesc obligațiile față de bugetul statului. Așa ceva nu trebuie să se permită. Trebuie să se facă în așa fel încât plata obligațiilor către buget să fie asigurată. Bugetul public nu este un capriciu al Guvernului. El trebuie să asigure bunuri publice de bază pentru economie și societate”, a mai declarat, pentru FANATIK, președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu a mai precizat că în acest moment execuția bugetară nu este ajutată deloc de scăderea inflației, care în acest an nu mai ajută la creșterea veniturilor bugetare. Același lucru l-a subliniat și profesorul de economie Bogdan Glăvan care a susținut că în această fază descendentă a inflației Guvernul are în față o creștere a cheltuielilor și o scădere a încasărilor, dinamică care ar fi trebuit să fie anticipată de către autorități, fiind o lecție de manual.

În opinia sa, lista de măsuri care au fost anunțate de către liderii coaliției pare a indica o abordare pur contabilă. În opinia sa acest tip de tăieri vehiculate nu pot avea decât un efect temporar, fiind nevoie de reforme adevărate care să eficientizeze și să reducă costurile administrației publice. Cu alte cuvinte, este nevoie de măsuri dinamice, de creștere a veniturilor statului.

„Categoric, poți economisi banul public astfel, dar în momentul în care iei acest gen de măsuri pur temporare, de exemplu înghețarea angajărilor, vorbim de o judecată pur contabilă. Cineva pare să fie preocupat doar de nivelul cheltuielilor. Ori, problema este că în sistemul bugetar avem nevoie de oameni bine pregătiți, de la sănătate până la educație, altfel rămânem la stat doar cu oameni slab calificați.

Problema de fond este că România nu-și poate reduce în mod sustenabil cheltuiala publică cu salariile decât făcând reformele de fond. Adică având în domeniul sanitar, educațional, administrația publică, acea raționalizare a instituțiilor și a cheltuielilor. Să nu mai avem nu știu câte primării cu nu știu câți primari care nu au ce să facă. Așa se poate reduce în mod sustenabil cheltuiala, iar acest lucru nu s-a făcut până acum. De aceea am ajuns, din nou, la situația de a îngheța salarii pentru șase luni, măsură la care o să renunțăm atunci când vin alegerile. Asta nu este o soluție de reducere o cheltuielilor publice”, a declarat profesorul Bogdan Glăvan pentru FANATIK.