Parcul Codrii Neamțului din sectorul 3, salvat la presiunea publică. Bucureștiul stă rușinos la capitolul spațiu verde pe locuitor. Kiev și Sofia, modele de succes. Cum arată Chișinăul

Bucureștenii din sectorul 3 au obținut o victorie importantă pentru sănătatea lor, după ce unul din spațiile verzi care au mai rămas în Capitală era să se transforme în supermarket. Pornind de la încercarea de a mai distruge încă un parc, FANATIK prezintă situația spațiilor verzi din București, comparată cu capitalele țărilor vecine. Din păcate, suntem codași la capitolul verde!

Victorie pentru cetățenii sectorului 3 din București: spațiu verde salvat la presiunea publică

Fiecare metru pătrat de verdeață se negociază la sânge în Capitală, iar betoanele au devenit casa noastră, în loc să ne bucurăm de natură. O decizie luată joi, 27 mai 2026, în Consiliul Local al Primăriei Sectorului 3 a venit ca  mică victorie care a produs efect imediat în comunitate. Planul urbanistic care ar fi transformat terenul cunoscut de locuitori drept Parcul Codrii Neamțului într-un supermarket cu parcare și etaje comerciale a fost, așadar, respins cu majoritate de voturi, pentru a patra oară.

Nu a fost doar un vot tehnic, bifat într-o ședință de consiliu local lungă și obositoare, ci rezultatul presiunii publice, oamenii prezentându-se fizic la ședință spunându-i primarului că vor copaci și spațiu verde, nu borduri și ciment. Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan a salutat votul dat de consilierii locali clamând victoria oamenilor de rând în lupta cu autoritățile pentru propriul oxigen.

Negoiță voia supermarket pe un fost parc

Parcul Codrii Neamțului, sau ceea ce oamenii din zonă încă numesc parc, deși documentele îl tratează ca teren construibil, a devenit un simbol mic al unei probleme mult mai mari. Înainte de 2017, aici existau aproape 80 de copaci. Apoi a venit retrocedarea, apoi vânzarea, apoi împrejmuirea, apoi defrișarea. În 2022, localnicii au reclamat chiar tăierea a 24 de arbori într-o singură zi, fără aviz, sancționată ulterior cu amenzi considerate simbolice. Între timp, spațiul s-a degradat, devenind ceea ce mulți descriu ca un maidan, deși memoria colectivă îl ține încă în registrul verde.

Digi24.ro

A încălcat Nicușor Dan Constituția când l-a propus premier pe Adrian Vestea? Ce spun doi foști judecători CCR

Cu o floare nu se face însă primăvară. Bucureștiul, în urma tuturor capitalelor vecine la spațiu verde

Cazul nu este izolat, iar Bucureștiul nu este un oraș care stă bine la capitolul aer curat sau spațiu verde. Statisticile arată o realitate dură atunci când ne comparăm cu capitalele vecine. Capitala României are aproximativ 7,5 metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, conform unor date recente. Este sub limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății, de 9 metri pătrați, și departe de media Uniunii Europene, estimată în jur de 18 metri pătrați/ locuitor. Cu alte cuvinte, bucureștenii conviețuiesc sub standardul minim sănătos și mult sub nivelul obișnuit al capitalelor europene.

Digisport.ro

Scandal la CM 2026! Și-ar fi înșelat iubita cu una dintre cele mai frumoase actrițe de la Hollywood

Comparația cu orașele-capitală din jur ne incomodează, e chiar una rușinoasă. Sofia (Bulgaria), de exemplu, stă semnificativ mai bine, cu valori estimate între 14 și 30 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor. Avantajul major vine din proximitatea Munților Vitoșa, integrați practic în structura orașului ca o resursă naturală extinsă. Budapesta merge și mai departe, cu valori care pot ajunge până la 60 de metri pătrați pe locuitor dacă sunt incluse zonele verzi extinse și insulele Dunării. Este considerată una dintre cele mai verzi capitale din Europa Centrală, tocmai pentru că a mizat pe parcuri mari, regenerare urbană și protejarea insulelor naturale din interiorul orașului.

Kievul, paradisul verde din est

Belgradul (Serbia) se află într-o zonă intermediară, cu aproximativ 15 până la 20 de metri pătrați pe locuitor, sprijinit de zone naturale periferice și de o legătură cu spațiile semi-sălbatice. Chișinăul, la rândul său, este estimat la 20–25 de metri pătrați pe locuitor, un oraș mai compact, cu parcuri centrale bine păstrate și integrate în viața urbană.

Există însă și un caz care schimbă complet perspectiva: Kievul. Capitala Ucrainei este considerată una dintre cele mai verzi capitale din Europa, cu aproximativ 80 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor în unele clasificări internaționale și o acoperire verde de peste 40% din suprafața orașului. Diferența vine din modul în care este definit „verde urban”, dar și din structura orașului, unde păduri întregi și coridoare naturale sunt incluse în intravilan.

Ce au făcut vecinii și nouă ne-a scăpat

Cum au reușit, așadar, capitalele vecinilor noștri să aibă mai mult spațiu verde decât București? Explică există pentru fiecare exemplu în parte. Sofia a integrat Munții Vitoșa în logica urbană și a protejat zonele forestiere din jur, limitând extinderea haotică a construcțiilor. Budapesta a investit în parcuri mari și în regenerarea malurilor Dunării, transformând insule precum Margareta în spații exclusiv verzi. Belgradul a reconvertit terenuri abandonate în parcuri de cartier și a lăsat unele zone naturale să rămână aproape spontane, dar accesibile publicului. Chișinăul a ales protejarea parcurilor existente, în locul înlocuirii lor cu proiecte imobiliare. Iar Kievul a tratat pădurile urbane ca infrastructură, nu ca teren disponibil.