Parlamentarii Dianei Șoșoacă cer repatrierea aurului din rezerva națională, aflat la Banca Angliei. Cazurile Rusiei și Venezuelei, invocate de inițiatori

Rezervele de aur ale României se situează în prezent la 103,6 tone, din care 61,24 tone se află în custodie la Banca Angliei, iar restul în țară. Acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a intrat un proiect legislativ inițiat de mai mulți parlamentari SOS Ro prin care Parlamentul ar urma să impună BNR-ului, instituția care administrează rezervele de aur, repatrierea metalului prețios pe teritoriul țării.

Parlamentarii SOS vor repatrierea aurului de la Banca Angliei

Proiectul de lege inițiat de deputata SOS Simona Elena Macovei, la care s-au alăturat alți nouă parlamentari de la aceeași formațiune politică, include cerința ca în șase luni BNR să repatrieze toată rezerva de aur a României aflată peste hotare. „Toate rezervele de aur ale României aflate în prezent în străinătate se repatriază pe teritoriul național în termen de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Banca Națională a României are obligația de a organiza, în condiții de maximă siguranță, transportul, asigurarea și depozitarea rezervelor de aur repatriate”, se arată în textul de lege menționat.

Proiectul include mai multe prevederi privind depozitarea rezervelor de aur, o obligație din partea BNR de a oferi un raport trimestrial Parlamentului privind rezerva de aur dar și sancțiuni ce merg până la revocarea guvernatorului Băncii Naționale. Aspectul central al proiectului este constituit însă de obligația privind repatrierea aurului aflat la Banca Angliei, și aici inițiatorii aduc cele mai multe argumente, susținând că este o măsură menită a întări securitatea financiară a țării.

În primul rând este avansat argumentul cum că deținerea fizică, în interiorul țării, a întregii cantități de aur oferă statului român un control imediat și neîngrădit, lucru cu atât mai important în situații de criză. În plus, susțin inițiatorii, astfel ar fi eliminate și costurile pentru custodia aurului la băncile străine. Inițiatorii arată că Ungaria, care și-a repatriat o parte din rezerva de aur, a susținut că măsura este menită să crească încrederea investitorilor.

Digi24.ro

Maia Sandu, acuzată de trădare. Socialiștii lui Igor Dodon cer anchetă penală după declarațiile despre unirea cu România

„Ținerea aurului peste hotare nu aduce randament (BNR nu realizează venituri din această parte a rezervei), în schimb atrage riscuri și cheltuieli. Prin contrast, aducerea aurului în țară poate transmite un semnal pozitiv de încredere și responsabilitate: statul își gestionează activ în mod suveran propriile active de siguranță. Banca Națională a Ungariei, de exemplu, sublinia că păstrarea rezervei de aur pe teritoriul național poate consolida și mai mult încrederea piețelor financiare în țară – un raționament aplicabil și României”, se arată în expunerea de motive.

Digisport.ro

"Ce zice băiatul tau când vede asemenea poze?" Diana Munteanu, în costum de baie în zăpadă

Cazurile Rusiei și Venezuelei invocate de inițiatori

Inițiatorii invocă apoi cazul Rusiei, care după invazia Ucrainei și-a văzut rezervele valutare depozitate în băncile occidentale înghețate de regimul sancțiunilor. Inițiatorii spun că instituțiile occidentale pot fi astfel imprevizibile și că cel mai sigur este ca România să-și aibă în grijă propriul aur.

„În ultimii ani, s-a manifestat un fenomen îngrijorător: marile puteri financiare au recurs la sancțiuni și blocarea rezervelor altor state, ca instrument de presiune politică. Cel mai notoriu exemplu este înghețarea de către Occident, în 2022, a aproximativ jumătate din rezervele internaționale ale Rusiei (circa 300 de miliarde de dolari) – măsură fără precedent care a creat un puternic precedent la nivel global”, scriu parlamentarii SOS, care notează că pentru România, „care își are o parte din aur la Londra, astfel de riscuri nu pot fi ignorate”.

Concluzia acestora este că „menținerea aurului în custodie străină implică o cedare implicită de suveranitate” susținând că țara depozitară poate impune condiții arbitrar. După invocarea precedentului istoric cu tezaurul care nu a mai fost înapoiat de Rusia, inițiatorii susțin că recent mai multe state europene și-au repatriat rezervele de aur.

Sunt astfel invocate cazurile Germaniei, Poloniei, Ungariei dar și al Venezuelei. La fel ca în cazul Rusiei, Venezuela lui Maduro a rămas cu o parte din rezerva de aur blocată în urma sancțiunilor economice.

„În 2012, sub conducerea președintelui Hugo Chávez, Venezuela a repatriat circa 160 de tone de aur din rezervele sale deținute în bănci din SUA și Europa. Totuși, o parte din aur (aprox. 14 tone) a rămas în Londra, iar încercarea succesorului său de a aduce în țară și aceste lingouri, în 2018-2019, a fost blocată: Banca Angliei a refuzat transferul, pe fondul sancțiunilor internaționale și al nerecunoașterii guvernului Maduro. Acest caz arată concret cum factori politici externi pot împiedica un stat să își acceseze propria avere atunci când aceasta nu se află sub jurisdicția sa”, mai arată parlamentarii SOS, care vorbesc și de valoarea simbolică a acestui demers, acela de a arăta cetățenilor că statul are grijă de propria avuție și că „nu o lasă în grija altora”.

Ce a spus BNR despre repatrierea aurului din Anglia

Inițiativa SOS, care a primit avize negative din partea CES și a Consiliului Legislativ, a fost criticată și de către BNR. Banca Națională a subliniat că ea are autonomie în gestionarea rezervei de aur și că Parlamentul nu poate interveni într-o astfel de problemă, ce ține strict de politica BNR. Dincolo de acest argument structural, care arată că s-ar încălca Constituția țării printr-o astfel de măsură, BNR vine și cu o serie de contra-argumente de fond.

BNR susține că tocmai menținerea unei cantități de aur în custodia unei instituții atât de prestigioase precum Banca Angliei oferă posibilitatea ca aurul din rezerva națională să poată fi folosit pe piețele financiare imediat. Instituția condusă de Mugur Isărescu arată că tocmai garanțiile de siguranță și calitate oferite de Banca Angliei mențin costurile gestionării rezervei de aur jos și că repatrierea metalului prețios ar implica costuri suplimentare semnificative.

„Din perspectivă practică, păstrarea aurului în custodie în străinătate, într-un cont alocat, la un custode precum Banca Angliei, care este una dintre cele mai prestigioase și sigure bănci centrale din lume, conferă garanția că rezerva de aur respectă condițiile standard și poate fi utilizată imediat pe piața metalelor prețioase pentru tranzacționare. Acest cont, guvernat de un cadru contractual agreat de cele două instituții, a fost deschis înainte de anul 1990, ulterior fiind utilizat în contextul administrării active a rezervei de aur.

Astfel, repatrierea rezervei de aur ar conduce la pierderea calității de activ de rezervă a aurului monetar, care poate fi utilizat imediat, atât în scopul fructificării oportunităților apărute pe piața metalelor prețioase cât și/sau utilizării acestuia în caz de urgență. Menținerea stocului de aur în țară presupune pierderea recunoașterii calității standard „Good delivery” a deținerilor de aur, necesitând reverificarea în scopul reconfirmării calității menționate, în cazul unor decizii viitoare de utilizare a stocului de aur, ceea ce va genera cheltuieli”, se arată în avizul negativ dat de BNR propunerii SOS.

Ce spune BNR despre deciziile luate de alte state europene

În ceea ce privește argumentul oferit de inițiatori, și anume exemplele altor state europene care și-au repatriat aurul din SUA și Franța – cum este cazul Germaniei, sau din Londra – cum este cazul Ungariei, BNR spune că în cazul acestor țări a fost vorba doar de o politică de redistribuire echilibrată a rezervei.

„Băncile centrale din Germania, Olanda și Austria sunt printre primele bănci centrale care au anunțat, într-un mod transparent, programe de repatriere a unei părți a rezervelor de aur depozitate în afara granițelor. Argumentele oferite în favoarea acestor decizii au avut la bază diversificarea riscului prin țintirea unei distribuții echilibrate a rezervelor de aur între locațiile din străinătate și cele din țară”, menționează BNR, care însă nu ia în discuție cazul Ungariei, care și-a repatriat întreaga rezervă de aur din Londra. Totuși, în cazul Budapestei, cantitatea a fost mult mai mică, de doar trei tone.

BNR notează însă că o astfel de măsură ar putea reprezenta un semnal de risc pentru investitori și să conducă astfel la efecte perverse.

„De asemenea, menționarea în cadrul expunerii de motive a argumentului referitor la faptul că „nimic din situația economică a României nu mai justifică menținerea unei proporții semnificative a aurului în străinătate” reiterăm că o astfel de inițiativă legislativă ar putea avea un impact advers, generând speculații pe plan internațional cu privire la motivele unei astfel de decizii”, mai arată BNR.

Cum supraveghează BNR aurul depozitat la Banca Angliei

În ceea ce privește siguranța fizică a aurului depozitat de România la Banca Angliei, BNR a precizat că, potrivit contractului în derulare cu instituția din Londra, desfășoară controale anuale pentru inspectarea lingourilor de aur. BNR a precizat că ultimul astfel de control a avut loc în luna octombrie a acestui an și că niciodată nu au fost identificate aspecte în neregulă.

„Anual, reprezentanți ai BNR (titularul de cont) desfășoară activitatea de verificare fizică a lingourilor aflate în custodie la Banca Angliei, ultima acțiune având loc în luna octombrie 2025. În cadrul acestor acțiuni de inspecție, pentru un lot de lingouri selectat de BNR și pregătit de Banca Angliei pentru inspecția vizuală, altul decât cele verificate în acțiunile precedente, se verifică concordanța dintre datele menționate pe fiecare lingou și datele de identificare înscrise în listele de inventar primite de la Banca Angliei, respectiv numărul de inventar unic alocat, codul rafinatorului, greutatea brută, titlul (proporția de aur fin conținută, exprimată în miimi) și greutatea de aur fin.

Dintre acestea, pentru un număr de lingouri stabilit conform contractului, se verifică și greutatea prin cântărire. În plus, pentru un număr de lingouri aflate în custodie la Banca Angliei, selectate suplimentar la momentul vizitei, prin sondaj, de către reprezentanții BNR, se verifică concordanța datelor din listele de inventar cu datele înscrise pe lingou”, a mai explicat BNR.