Călin Georgescu, care se va întâlni cu Elena Lasconi în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pe 8 decembrie, a mărturisit că el nu a fost implicat niciodată în afaceri și că nu a deținut vreo firmă. Cu toate acestea, Georgescu se numără printre cei care au înființat, în 2001, firma Medisport Serv SRL, al cărei obiect de activitate era “alte activități de sănătate”. Georgescu era asociat, în părți egale, cu soții Vlad și Daniela Schor, dar și cu o altă persoană fizică, Ion Pășulea. Actualul candidat la alegerile prezidențiale a părăsit firma în 2009, așadar a fost partener de afaceri timp de 8 ani cu familia Schor.
Medisport Serv SRL funcționează și în prezent, iar prin intermediul firmei își desfășoară activitatea două centre de kinetoterapie, conduse de kinetoterapeuții Vlad și Daniela Schor. Numele Danielei Schor apare într-un dosar înregistrat pe 30 decembrie 2022 la Judecătoria Sectorului 1, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Daniela Schor și un alt cetățean, P.K.H, au fost păcăliți de două persoane, soț și soție, să investească 135.000 euro într-o afacere cu monede virtuale. Ei s-au considerat înșelați, dar instanţa a decis că fapta nu există. Daniela Schor și P.K.H. au contestat netrimiterea în judecată a celor doi. În motivarea plângerii, petenții au arătat, în esență, că, în cursul anului 2018, unul dintre pârîți, persoană pe care Daniela Schor o cunoștea de mai multă vreme, i-a întrebat dacă doresc să investească în monede virtuale, spunându-le că acestea au un randament foarte bun și că dumnealui cunoaște persoane care se ocupă cu acest lucru, respectiv că îi cunoaște pe reprezentanții pentru România în ceea ce privește investițiile în moneda virtuală Dagcoin.
În contextul mai sus descris, prin mijlocirea altui pârât, au avut loc mai multe întâlniri în cadrul cărora au cunoscut alte patru persoane. În cadrul unei prime întâlniri pe care Daniela Schor a avut-o în vederea investiției în moneda Dagcoin, a cunoscut o persoană care i-a oferit o primă explicație în ceea ce privește mecanismul de funcționare al investițiilor în moneda virtuală Dagcoin, spunându-i că în domeniul monedelor virtuale, platformele de tranzacționare sunt foarte importante și că în ceea ce privește Dagcoin, transferurile se vor putea face foarte repede (nu ca la Bitcoin). Cele spuse de repectiva persoană au fost confirmate de o alta, care a adăugat că este o afacere foarte bună și că pentru suma investită se primește dobândă de 10% lunar și că din această dobândă lunară se putea schimba imediat 50% în moneda euro, doar într-un interval de 8 luni de la data investiției.
La cea de-a doua întâlnire, una dintre pârâte a venit însoțită de colegul său, pe care l-a recomandat ca fiind specialistul IT în ceea ce privește investițiile în Dagcoin. Tot în cadrul acestei întâlniri, li s-a făcut o prezentare mai în detaliu a structurii sistemului de investiții, spunându-le că dumneaei a investit mult și că își dorește să cumpere și Bitcoin, arătându-ne chiar evoluția investiției proprii în Dagcoin. Daniela Schor și P.K.H. au mi arătat că cei doi pârîți, soț și soție, i-au asigurat că în urma unei investiții de 135.000 euro în acest sistem financiar în moneda Dagcoin vor primi garantat Dagcoin în valoare de 18.500 euro în fiecare din cele 8 luni, cu titlu de dobândă, din care vor putea să schimbe în fiecare lună 50% în moneda euro, aceasta reprezentând 9.250 euro/lună, precum și că vor dispune în funcție de interesul lor de suma investită de 135.000 euro și de creșterile aferente din dobândă capitalizată plus creșterea de curs al monedei la finele celor 8 luni.
În continuare, au precizat că suma de 135.000 euro a fost plătită în mai multe tranșe, respectiv: 100.000 euro la data de 14.03.2018, 30.000 euro la data de 19.03.2018, 5.000 euro la data de 31.03.2018. Ulterior investiției, au încasat suma de 42.000 euro cu titlu de dobândă și 19.000 euro sub formă de comision, dar nici până la momentul plângerii nu au putut intra în posesia restului de dobândă. Daniela Schor și P.K.H. au solicitat soților în mod repetat explicații în legătură cu neefectuarea plăților, ocazii cu care inițial le-au spus că sistemul de schimb este blocat fără a le da alte informații cu privire la sistemul de conversie sau la data deblocării acestuia, iar mai apoi au refuzat să mai răspundă. Mai mult, la data împlinirii celor 8 luni, respectiv data când ar fi trebuit să răscumpere cantitatea de monedă Dagcoin în valoare de 135.000 euro de la cei doi soți au primit același răspuns oferit inițial, respectiv că sistemul de conversie a monedei este blocat, această situație persistând și în prezent.
Instanța a arătat că, prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București din data de 16.05.2022, procurorul a dispus clasarea cauzei, după ce, prin ordonanţa din data de 13.12.2019 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Procurorul de caz şi-a însuşit propunerea de netrimitere în judecată formulată de către organele de cercetare penală, având în vedere că nu a existat un suspect în cauză. În motivarea referatului organelor de cercetare penală s-a arătat, în esenţă, că, pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, alături de un prejudiciu şi dobândirea unui folos material injust, este necesară dovedirea inducerii în eroare de către pârâți a persoanelor vătămate, iar din cele administrate până la acel moment, reiese că nu s-au folosit manopere de inducere în eroare la momentul încheierii contractului ori pe durata executării acestuia.
Prin ordonanţa din data de 25.11.2022 a prim-procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de către Daniela Schor și P.K.H., împotriva ordonanței procurorului din data de 16.05.2022. În motivare, s-a reţinut că persoanele vătămate şi-au asumat riscurile inerente investirii în astfel de monede virtuale, iar împrejurarea că nu au depus minime diligenţe pentru a înţelege riscul pe care şi-l asumă în legătură cu aceste investiţii nu poate să conducă la concluzia că au fost induse în eroare, fără nici un alt indiciu de fraudare. Instanța a menționat că constituie infracţiune inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă şi se pedepseşte de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Astfel, pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, trebuie să fie dovedită o acţiune de inducere în eroare a unei persoane în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă. În cauză, instanţa a constatat că nu au fost administrate suficiente probe din care să rezulte dacă a existat o activitate de inducere în eroare. În plus, astfel cum a învederat apărătorul persoanelor vătămate, la data de 14.02.2020, acesta a formulat o cerere de încunoştinţare şi de participare la actele de procedură ce urmează a fi efectuate în cadrul dosarului , însă organele de cercetare penală au audiat martorii în cursul anilor 2021, respectiv 2022, fără să se ţină seamă de cererea avocatului.
Cu toate acestea, sub aspectul fondului cauzei penale, judecătorul a constatat că în cauză nu se mai poate proceda la reluarea urmăririi penale, intervenind prescrierea răspunderii penale pentru infracţiunile de înşelăciune, “plângerea petenţilor urmând astfel să fie admisă în parte, cu schimbarea temeiului de clasare, pentru următoarele argumente: Conform prevederilor art. 154 alin. 1 lit. d) C.pen. „Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: (…) d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani”, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Astfel, pentru infracțiunea de înşelăciune, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani şi se calculează de la data săvârşirii faptei. În cazul infracţiunii de înşelăciune, instanţa constată că momentul săvârşirii faptei este echivalent cu inducerea în eroare, urmată de producerea unei pagube. Având în vedere prima tranşă a sumelor de bani transferată la data de 14.03.2018, acesta este şi momentul consumării infracţiunii de înşelăciune, dată fiind scoaterea din patrimoniul persoanelor vătămate a sumei de 100.000 euro şi primirea acesteia de către unul dinttre pârâți. De aceea, la data de 13.03.2023 s-a împlinit termenul de prescripţie general al răspunderii penale, de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Astfel, judecătorul nu ar putea restitui cauza parchetului având că pentru această infracţiune a intervenit prescripţia. Instanţa mai arată că schimbarea temeiului de clasare poate să fie făcut indiferent dacă există o solicitare sau nu din partea persoanei vătămate, textul de lege neprevăzând că acest lucru se poate face doar la cererea acesteia.
Pentru aceste considerente, constatându-se că există un caz ce împiedică punerea în mişcare a acţiuni penale, în cauză fiind prescrisă răspunderea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, judecătorul va admite, în parte, plângerea formulată de petenţi şi va schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa din data de 16.05.2022 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, din art. 16 al. 1 lit. b teza I (fapta nu este prevăzută de legea penală), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale. Practic, prin decizia dată de Judecătoria Sectorului 1 pe 10 mai 2023, Danielei Schor și lui P.K.H li s-a dat câștig de cauză, în sensul în care instanţa a recunoscut infracțiunea de înșelăciune, dar nu s-a mai putut face nimic împotriva pârâților, deoarece faptele s-au prescris.