News

Partidele de opoziție, fără voce sub dominația coaliției PNL-PSD. AUR rămâne partidul „scandalurilor lui Simion”, iar USR al „plecării lui Cioloș”

În săptămâna în care coaliția PNL-PSD a trecut în sfârșit Legea off-shore și a propus modificări importate la politica fiscală principalele partide de opoziție par să fi rămas prinse în vechile metehne
20.05.2022 | 12:13
Partidele de opozitie fara voce sub dominatia coalitiei PNLPSD AUR ramane partidul scandalurilor lui Simion iar USR al plecarii lui Ciolos
USR și AUR, fără voce în fața coaliției PNL-PSD. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Coaliția PNL-PSD a reușit să voteze săptămâna aceasta Legea off-shore și a adus în dezbaterea publică o serie de modificări importate la politica fiscală privind impozitarea progresivă, însă principalele partide de opoziție, AUR și USR, par să fi rămas captive vechilor obiceiuri.

AUR rămâne partidul „scandalurilor lui Simion”

Adoptarea Legii off-shore de către coaliția PNL-USR-UDMR săptămâna aceasta a reprezentat o ocazie pentru ca liderul AUR, George Simion să ajungă protagonistul unui nou scandal provocat de aceasta. Marți, în ședința Comisiilor reunite de buget și energie a Camerei Deputaților unde s-a dezbătut Legea off-shore, parlamentarii AUR i-au apostrofat pe reprezentanții companiilor din industria petrolieră pe motiv că acțiunile acestora se tranzacționează pe bursa de la Viena.

ADVERTISEMENT

„Dispari din faţa mea! Explică pe ce bursă se vor tranzacționa, pe Bursa de la Viena sau pe Bursa de la Bucureşti. Explică-le oamenilor! Tu eşti reprezentantul patronatelor”, i-a strigat deputatul AUR Dan Tănasă reprezentantul patronatelor din industrie.

Liderul AUR, George Simion, a avut propriul scandal cu ministrul energiei, Virgil Popescu, pe care l-a numit „hoț”, pe motiv că „vinde gazele din Marea Neagră austriecilor”. Scandalul dintre cei doi a avut un nou episod miercuri seară, atunci când liderul AUR a încercat să intre în sediul televiziunii Digi24 pentru a-și spune punctul de vedere după ce, într-o emisiune Virgil Popescu declarase că AUR urmărește interesele Rusiei. Agenții de pază ai postului de televiziune au fost nevoiți să cheme poliția pentru a-l escorta afară din curtea instituției pe Simion. „Autoritățile statului sunt la dispoziția Digi24. Aici e UM Digi24. E sediul SRI”, s-a plâns liderul AUR. Joi, într-un comunicat de presă, AUR a acuzat Digi24 de cenzură pe motiv că „refuză sistematic să reflecte opiniile și pozițiile politice ale partidului”.

ADVERTISEMENT

Acest ultim episod vine în contextul în care, odată cu începutul războiului din Ucraina dar și finalul pandemiei COVID, AUR a început să înregistreze o scădere substanțială în sondajele de opinie, scădere ce a variat de la 3,5 procente în sondajul INSCOP, până la zece procente în sondajul realizat de CURS. În tot acest timp partidul s-a confruntat cu o serie de plecări al unor parlamentari, și singurul episod cu care au ieșit în atenția publicului a fost scandalul artificial al imnului secuilor de la meciul de hochei al României.

Revenirea lui George Simion la vechea strategie ce a asigurat creșterea în sondaje a partidului său nu este atât o lipsă de originalitate sau de idei, ci mai mult o strategie de a menține AUR complet dependent de acesta.

ADVERTISEMENT

„Nu știu dacă putem vorbi de o lipsă de idei sau de originalitate la AUR cât e în primul rând strategie. Eu nu cred că George Simion își dorește în momentul de față să lase inițiativa din mână și să facă din AUR un partid care să nu depindă de el. În consecință, mai toate acțiunile importante ale partidului trebuie să țină de el și de capacitatea lui de a crea scandal și de a crea subiecte pe care publicul AUR să le urmărească.

În momentul de față nu putem spune dacă ceea ce se întâmplă acum aduce din nou lumina spre AUR și spre George Simion. Eu din câte știu a existat un reviriment în ceea ce privește cifrele online, însă asta nu e relevant pentru potențialul electoral sau cota de încredere. Nu văd de ce până la momentul alegerilor din 2024, George Simion și-ar dori alt lucru de la acest partid. Sunt sigur că la un moment dat și acolo va apărea o dispută internă mai serioase pe seama paternității partidului și a direcției acestuia, ea nu s-a tranșat la momentul congresului, congres care nu a decis mai nimic. Un posibil conflict intern poate însă apărea în preajma anului 2024, conflict ce ar putea schimba realitatea actuală, și anume că partidul este în totalitate în buzunarul lui George Simion”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

ADVERTISEMENT

USR, partidul „plecării lui Cioloș”

De cealaltă parte, USR părea să fi început această săptămână cu o oportunitate importantă în momentul în care în presă a răzbătut scandalul cu stenogramele din dosarul liderului de sindicat de la Metrorex. Mai mult, povestea îl readucea în prim-plan pe liderul USR, Cătălin Drulă, ținta liderului sindicalist trimis în judecată de către DNA după războiul purtat chiar cu fostul ministru al transporturilor. „Cât am fost la minister eu nu m-am ferit de dosarele dificile, n-am întors capul de la toate aceste buboaie crescute în ani de zile, cu complicitatea celor din partidele clasice, PNL și PSD, care au fost la minister și care au prelungit contractele acestea”, a spus Cătălin Drulă luni seară, într-un interviu la postul B1TV.

Din păcate pentru USR, subiectul principal cu privire la partid a fost din nou subiectul plecării lui Dacian Cioloș din partid. În presă a apărut informația pe surse cum că fostul lider al USR ar fi în discuții cu mai mulți membri ai vechiului PLUS pentru formarea unei noi structuri politice după demisia din USR. „Orice încercare de rupere a acestui partid ar fi un serviciu direct făcut celor de la PSD şi PNL, cred că ar fi o nerozie să rupă cineva USR-ul”, a declarat purtătorul de cuvânt al partidului, Ionuț Moșteanu.

Subiectul plecării lui Cioloș din USR pare să se fi amânat pentru o altă dată, însă analiștii politici sunt de părere că recurența acestei teme riscă să devină o emblemă pentru un partid care în acest moment nu reușește să se facă auzit.

„Cătălin Drulă a părut că nu fructifică la maxim momentul stenogramelor cu liderul sindicatului de la Metrorex, stenograme unde el era un personaj principal pozitiv. Cred că una dintre principalele consecințe este starea de fapt a USR-ului, și a faptului că partidul se află în afara agendei publice în momentul de față și nu-și găsește intrarea deloc. În consecință, chiar și atunci când apar oportunități, lumea tinde să nu-i dea atenția necesară și probabil că impactul subiectului stenogramelor a fost limitat la electoratul care deja votează USR în momentul de față.

E adevărat, tot odată, că și această continuă discuție despre rupere, despre plecare, despre tabere face și mai mult rău, asta dacă se putea și mai rău. Pare că aceste discuții interne rămân deși partidul a trecut printr-un congres. Putem doar constata că la omul sărac nici boii nu trag, este situația USR-ului în momentul de față, dacă e s-o sintetizăm literar”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

După votul pe Legea off-shore USR a ieșit cu un comunicat de presă în care a acuzat coaliția PNL- PSD-UDMR că i-a respins amendamentele ce ar fi făcut ca profiturile generate din exploatarea gazelor din Marea Neagră s-ar fi îndreptat obligatoriu către sistemul de pensii. „USR a venit cu o nouă viziune, propunând ca toţi românii să beneficieze de veniturile rezultate din exploatarea gazelor din Marea Neagră, astfel încât să avem cu toţii pensii decente la bătrâneţe. Am făcut şi nişte calcule, luând în considerare preţurile estimative ale gazelor şi bogăţia zăcămintelor din Marea Neagră, şi a rezultat că ar reveni fiecărui român în jur de 4.000 de euro, bani care – la un stagiu de cotizare de 35 de ani şi un randament mediu de 8% – s-ar înmulţi până la suma de 30.000 de euro”, a transmis USR miercuri, după adoptarea legii off-shore.

Experții în energie au criticat reacția opoziției, pe care au caracterizat-o timidă, față de o lege ce doar face posibilă exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră și nicidecum nu reprezintă vreun start al acestor exploatări.

„Cum naiba a reușit Moldova, după captura aproape totală a lui Plahotniuc, după gașca lui Dodon, cu o treime de popor în diaspora să fie mai bine guvernata decât noi, să numească numai oameni unul și unul în funcțiile cheie?”, a comentat Ana Otilia Nuțu, expert EFOR, pe pagina ei de Facebook, făcând referire la politicile adoptate de către Chișinău. „Și nu, n-am nicio speranță la USR. Problema USR nu e că n-are acces media (ce, Maia avea?), ci lipsa totala de idei de policy, faptul că-s zero pe conținut. Faptul că singurul lucru pe care au fost în stare să-l comenteze la Legea off-shore e că banii statului ar trebui să fie folosiți la asta, nu la ailaltă, arată cât sunt de rupți de realitate și cum rămân blocați în obsesiile pe care le au unul-doi oameni. Avem nevoie de un alt partid, unul cu oameni zdraveni la cap și care să fie mai mult decât copiii cui trebuie”, a completat aceasta.

Pe de altă parte, alți comentatori politici sunt de părere că USR, ca partid tânăr și fără resurse, este și el o victimă în actualul context în care majoritatea PNL-PSD au dus România, considerat a fi cel mai prost moment al democrației din țara noastră de după anii 90.

„USR face ce poate, are puțini aleși, majoritatea nu au experiență, sunt novici. AUR este nefrecventabil, evident. AUR nu este opoziție, ci subsolul guvernării PSD-PNL. Să nu ne îndoim că foarte mulți din PSD și PNL gândesc precum Simion și ca ceilalți. Doar întâmplarea face ca ei să fie pe baricade diferite. Iar acest lucru este o problemă într-adevăr, singurul partid de opoziție USR, este încă fragil, e un partid cu oameni puțin cunoscuți, care nu-și fac loc în conștiința publică. Sunt puțini oameni care știu numele a măcar cinci deputați USR. Este o situație foarte delicată din acest punct de vedere. Cred că suntem în cea mai proastă situație pe care am trăit-o din punct de vedere al consistenței democrației din anii 90 încoace.

Totuși, nu cred că trebuie să ne pierdem speranța. Eu cred că până la alegerile din 2024 vor apărea mai multe opțiuni, pentru că în situații de criză de acest fel există o reacție în societate. Nu suntem într-un sistem totalitar. Suntem într-un sistem fragil, într-o democrație slăbită, însă sunt convins că până în 2024 vor apărea diverse soluții de depășire a acestei crize”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Pe de altă parte, alte voci vorbesc de dificultatea ca în sistemul politic din România să poată apărea genul de alternative la actuala coaliție ce se bucură de o majoritate covârșitoare nu doar în Parlament și în teritoriu.

„E clar că există o presiune la nivelul opiniei publice ce va continua să se acumuleze până în momentul 2024. Poate exista și la noi speranța, la fel cum s-a întâmplat în atâtea alte alegeri prin Europa, să apară pe ultima sută de metri o altă forță politică, o altă coaliție. Pe de altă parte, este clar că sistemul, orice ar însemna asta, lucrează intens la cartelizarea vieții politice. Liderul PSD ne-a spus că vor guverna până în 2028. Era o vorbă odată că „la noi mafia este atât de organizată că nici nu au nevoie să se împuște între ei”. De aceea cred că genul de revoluții pe scena politică, pe care le-am văzut recent în Bulgaria sau Slovenia, va fi greu de replicat la noi”, a precizat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Universitatea București.

ADVERTISEMENT