Posibilitatea înființării partidelor politice cu numai trei membri a dat naștere la un val de partidulețe obscure, cu programe politice din cele mai stranii și cu o activitate deseori peste poate de amuzantă. Noi partide au împânzit teritoriul țării, având sediul central în sate cvasinecunoscute.
Legea partidelor politice a fost modificată în 2015 , iar în următorii doi ani au apărut zeci de partide, dintre care doar USR a devenit o forță politică importantă odată cu alegerile parlamentare din 2016. Modificarea a survenit într-o perioadă când radierile succesive decise de instanțe eliminaseră aproape toate partidele-fantomă.
Testul alegerilor nu a descurajat noile apariții pe scena politică astfel că alte zeci de partide au apărut și mai recent, astfel că numărul pozițiilor din Registrul partidelor politice de la Tribunalul București a ajuns la 226, chiar dacă sunt câteva zeci radiate deja în urma lipsei de activitate.
FANATIK.ro vă prezintă doar câteva dintre partidele apărute în ultimii patru ani. Astfel, o formațiune cu pomposul titlu de Partidul Național își are sălașul central în satul Cioflinceni din apropierea Bucureștilor, iar singura activitate consemnată oficial a Partidului Apărătorilor Copiilor Noștri este un control făcut de Autoritatea Electorală Permanentă în 2018 deoarece partidul nu a transmis documentele justificative referitoare la sursele de finanțare și cheltuielile înregistrate în anul 2018, în termenul legal de 15 zile de la data solicitării. Rezultatul controlului a fost publicat în Monitorul Oficial, ca în cazul tuturor controalelor AEP.
La Iași s-a înființat Partidul Regalist, dar la scurtă vreme liderii acestuia au venit din nou la tribunal să consemneze mutarea sediului la Botoșani. Pe pagina de Facebook a partidului se regăsesc tot felul de mesaje conspiraționiste legate de pandemie, potrivit cărora un grup de avocați pregătesc un al doilea proces de la Nürnberg îndreptat celor care ar fi inițiat mistificarea Covid-19 socotită „o tactică de diversiune a „elitelor” corporatiste și politice cu scopul de a transfera cota de piață și bogăția de la întreprinderile mici și mijlocii la platformele globale precum Amazon, Google, Uber etc.” Mișcarea regalistă este reprezentată și de Partidul Monarhist ale cărui inițiale seamănă cu cele al suspensiilor nocive din atmosferă PM10 și PM2,5, anume PM23, probabil o referință la anul 1923 când a fost adoptată Constituția.
Românii care vor ajunge în această vară pe litoral au șansa înregimentării politice. La Neptun funcționează Partidul România Modernă și Demnă, iar la Năvodari își are sediul central Partidul România Rațională, ce are ca siglă un creier. Poate că numele cel mai potrivit ar fi fost România Redundantă din moment ce găsim în programul politic exprimări precum „Valorile ne sunt devalorizate prin valorizarea non-valorilor!”, iar proiectul de țară propus se intitulează „Modelul modelelor românești”.
Unul dintre cei trei (!) președinți ai partidului, Cristiana-Johanna Popa pare că are probleme mai presante decât partidul. Pe pagina sa de Facebook, în șase postări distincte a pus la vânzare bucăți dintr-un Jeep Grand Cherokee, fiecare piesă smulsă din trupul mașinii-mamă fiind fotografiată separat. A început cu portierele, apoi a postat, în ordine, anunțurile pentru cutia de viteze, capotă, parbriz, CD player și componentele din bordul mașinii.
În octombrie 2018, Cozmin Gușă, patron al postului Realitatea TV, anunța înființarea Partidului Realitatea. Ulterior, doi dintre realizatorii postului, Octavian Hoandră și Edward Pastia, au depus la tribunal actele necesare înființării unui alt partid-zămislit de o televiziune, după ce OTV-ul lui Dan Diaconescu a generat PPDD. La scurtă vreme, postul prezenta și un sondaj privind popularitatea Partidului Realitatea la numai o lună de la anunțul înființării: „17% dintre români ar vota lista Partidului Realitatea la alegerile europarlamentare din 2019, dintre care 4% vor vota cu siguranţă, iar 13% mai degrabă ar vota; 20% dintre români mai degrabă nu ar vota, în timp ce 35% nu ar vota cu siguranţă; 28% nu ştiu sau nu răspund.” Evoluțiile politice ulterioare au arătat legătura firavă cu realitatea a celor de la Realitatea TV.
Un alt partid și-a luat cazonul nume de „Lege și Ordine”, pe placul ofițerilor în rezervă care-l conduc. „Alianţa Lege şi Ordine va fi pavăza Dvs. ; eu, Generalul (r) Bartolomeu Constantin Săvoiu, înconjurat de cei care au jurat credinţă României. Mai mult ca niciodată, Armata, toate Serviciile şi cei care şi-au închinat o mare parte din viaţa lor poporului român vor fi chezaşii că această mişcare va fi pentru a vă apăra!”, se arată în proclamația de la apariția partidului cu epoleți.
Există și partide adresate electoratului cuprins de dacopatia ultimului deceniu. Partidul Dacismului Autonom Conservator (DAC) a fost înființat de către Cătălin Berenghi în 2015. El a devenit cunoscut încă din vremea când prim-ministru era Victor Ponta. Fostul luptător din Legiunea Străină a plimbat o turmă de porci pe terenul pe care guvernul autorizase contruirea unei mari moschei la București, cu intenția clară de a spurca terenul pentru mahomedani. De altfel, doi dintre porci au sfârșit îngropați acolo, iar pentru a fi sigur că „osmanlâii” lui Erdogan nu mai ridică moscheia acolo, a plantat în mijlocul tarlalei o cruce de piatră adusă din Bucovina.
După notorietatea câștigată atunci, intrarea în politica mare s-a lăsat așteptată chiar dacă Berenghi a fost candidat la postul de primar al Bucureștilor pe 27 septembrie anul trecut. Un raport trimis AEP, în aprilie 2020, privind finanțele partidului său arată starea de indigență materială a DAC. Astfel veniturile pe 2019 fuseseră de circa 4.000 de lei, din nouă cotizații și două contribuții care au fost cheltuiți astfel: chirie sediu – 1400 lei, domeniu site web – 450, ștampilă – 417, xerox – 40, evidență contabilă – 800 de lei, consiliere juridică – 700 și comisioane bancare – 291 lei. În afară de partidul luiu Berenghii, „dacii” de pe la noi au ca alternativă Partidul Noi, Geto-Dacii.
O nouă formațiune politică are numele inedit de Partidul Corectei Guvernări. „Corecta guvernare” pare a fi mai mult transformarea țării într-o cazarmă în condițiile în care PCG propune „reintroducerea serviciului militar obligatoriu, pe modelul elveţian şi israelian; introducerea în şcolile medii a unor programe de educaţie bazată pe sport, care să pregătească tineretul pentru apărarea Ţării; cursuri obligatorii pentru a-i înzestra pe cetăţeni cu capacitatea de a identifica,demonta şi combate războiul psihologic şi hibrid.” La asta se adaugă „sancţionarea celor din presă care corup limba română”.
Partidul Corectei Guvernări a găsit și soluția pentru pacea eternă între unguri și români. „Avem în vedere implicarea serioasă în acţiunea de reconciliere istorică a poporului român cu poporul maghiar; vom cere Ungariei să prezinte scuze oficiale pentru actele săvârşite faţă de Români în timpul regimului de apartheid impus în Transilvania până în 1918 şi a ocupaţiei din anii ’40 ai secolului XX. Vom căuta să ajungem la un consens care să permită Ungariei să considere Actul Unirii de la 1918 ca firesc, moral, în spiritul civilizaţiei creştine”, scriu cei de la PCG în programul politic.
Satul Băcâia din Hunedoarea găzduiește sediul central al Partidului Diaspora și Prietenii. Cumva straniu întrucât președintele său ese Ovidiu Grosu, un teleormănean din Videle care pretinde că a fost elevul Vioricăi Dăncilă pe vremea când aceasta era profesoară și coleg de clasă cu Carmen Dan, fostul ministru de Interne. A avut și el parte de o efemeră faimă în preajma mitingului din 10 august 2018 când o televiune care-l lua în serios îl lăsa să amenințe pe post că protestul diasporei se va transforma într-o revoluție sângeroasă care va mătura guvernul condus de fosta sa profesoară
„Eu am organizat mișcarea cu diaspora, însă nu am vrut să ies în evidență pentru că mi-am dat seama că voi fi atacat și am conceput această acțiune pe plan orizontal. Nimeni nu va veni să ne facă bine, binele ni-l facem noi. Flăcări, fum și sânge pe străzi – nu există altă variantă. Eu vorbesc de o revoluție, nu de un protest”, spunea atunci Grosu, citat de Ziarul Românesc pe 15 iulie 2020, când Grosu a fosr reținut de jandarmi la un protest neautorizat împotriva prelungirii stării de alertă. Pe 15 decembrie a fost iarăși reținut, iar pe pagina de Facebook a partidului său a apărut cu promptitudine mesajul „Libertate pentru Ovidiu Grosu!”
Partidul Asociația Femeilor din România are doi bărbați printre cei cinci membri fondatori. Pagina de Facebook a partidului preia în general postări de pe alte site-uri despre mame, creșterea copiilor ș.a. ce alternează cu platitudini despre femei în general, cum ar fi următoarele stihuri: „Iubiți femeia și atunci când a uitat să se vopsească/ O fi uitat de ruj, rimel, dar n-a uitat să vă iubească./ Iubiți femeia și atunci când vă-ncălziți la pieptul ei/ Căci, dragi bărbați, cum știți și voi, femeile rămân femei.” Sunt și multe postări în care bărbații omagiază femeile, fiecare după cum poate și după câtă inspirație are. „Femeile bune la suflet nu sunt apreciate cu adevărat. Dacă o femeie este bună la suflet, asta nu înseamnă că este prostuță sau naivă. Ea vede același lucruri ca și alții!”, spune un bărbat al cărui mesaj este găzduit în acest templu virtual al feminismului.
Partidul Diaspora Unită este „aripa politică” a grupului civic Diaspora Europeană. Înființarea sa în aprilie 2020 era anunțată pe site-ul grupului ca un eveniment epocal în politica românească:
„Să ne aducem aminte că în 1948 Revoluția Pașoptistă a început tot din diaspora. Această revoluție a fost precursorul României moderne, scăparea țării de subjugarea imperială ! Sutele de idei pe care se bazează acest partid, făcut de oameni simpli care trăiesc de zeci de ani pe meleaguri îndepărtate, bagă partidele din țara intr-o psihoză agravantă, un fior de răceală pe coloana îndoită a acestora.”
Între timp, PDU și-a mai temperat ambițiile politice, urmărind țeluri mai la îndemână. Astfel, printre puținele menționări în presă a partidului, găsim un titlu în Știri de Cluj: „Partidul Diaspora Unită a urmărit cu CURAJ un TIR cu lemne furate la Cluj.”
Prin numele ales, Partidul Oamenilor Credincioși și-a definit clar segmentul de electorat căruia i se adresează, chiar dacă acronimul partidului, POC, nu este unul foarte tentant.
Misiunea partidului a fost definită de președintele său, Mihail Edu, în numai câteva cuvinte, pe care le redăm în forma în care acesta le-a redactat: „Obiectivul și prevederile statutului partidului este de a face poporul Roman fericit . Toți Credincioși din Romănia sunt invitati la sediul partidului pentru a studia programul partidului de fericite al tuturor familiilor Romanilor . Sediul se află in str. Soldat Tudor Ion nr. 67, sector 3 ,lingă sectia 13 poliție.”
Se remarcă în mod deosebit modul în care candidatul POC la primăria sectorului 2 intenționa să-i fericească pe cei cărora le cerea votul.
Există și alte formațiuni politice cu nume extravagante, Uniunea Nativilor Digitali sau Partidul Tradiție, Onoare, Disciplină, Excelență fiind doar două dintre ele.
Există apoi câteva zeci de partide regionale sau locale înființate mai mult în vederea alegerilor locale: Partidul Brăila Nouă, Partidul Gorjenilor, Partidul Acțiunea Națională Alba (ANA) cu sediul la Bucerdea Vinoasă. Alianța pentru Spermezeu, Partidul Banatul, Uniunea Independentă pentru Tecuci (UIT), Partidul Arădenilor, Partidul Uniunea pentru Bucovina, Partidul Pact pentru Galați, Partidul Prahova în Acțiune, Pro Iași, Partidul Băcăuanilor, Inițiativa Pătârlagele, Inițiativa Otopeniul Nostru, Sebeșul Verde, Constanța Altfel, Independenții Comunei Moșnița, Alianța Albeștii de Argeș ș.a.m.d. De exemplu, Inițiativa Pătârlagele a obținut 35% din voturi la alegerile locale din septembrie 2020, iar la parlamentare a încheiat un protocol de susținere cu orgazaniția județeană a PNL.