Partidele pun deoparte mormane de bani din subvenții. Precedentul an electoral ne-a costat peste două miliarde de lei

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat raportul de activitate al departamentului de control al finanțării partidelor politice, iar raportul arată cât de împovărătoare au devenit pentru contribuabili partidele. Un dicton spune că „democrația costă”, însă democrația românească a început să coste mult prea mult.

Partidele au cheltuit mai puțin de jumătate din subvenție

În anul 2021, partidele politice au obținut venituri din subvenții acordate de la bugetul de stat în valoare totală de
232.766.294 lei, iar cheltuielile efectuate din această sursă de finanțare au însumat 110.833.882 lei, ceea ce înseamnă doar 47,62% din bani.

Asta nu înseamnă că politicienii s-ar fi gândit la bieții contribuabili întrucât sumele rămase necheltuite nu s-a întors la vistieria statului, iar cum legea permite partidelor să depună banii la bănci, alte venituri vor rezulta din dobânzile de la subvenția necheltuită.

Trebuie precizat că AUR a anunțat încă de la intrarea în Parlament că nu va folosi banii din subvenții, fiind un partid care s-a pronunțat constant pentru  eliminarea sau reducerea substanțială a acestora, în timp ce Pro România a folosit toți banii pentru a achita datoriile în care partidul s-a înglodat în anul 2020. De asemenea, datele pentru PLUS sunt valabile până în luna aprilie 2021 inclusiv, când fuziunea cu USR a fost definitivată.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

Românii de rând plătesc difuzarea minciunilor de partid

În ce privește structura cheltuielilor se observă că partidele care primesc cele mai mari subvenții, proporțional cu reprezentarea lor în Parlament și în administrația locală, adică PSD și PNL, au alocat cea mai mare parte a banilor cheltuiți pentru „presă și propagandă”. Cu alte cuvinte, contibuabilii plătesc cu banii pentru a fi intoxicați cu articole publicate în organe de presă „independente” sau pentru a primi în feed-ul de Facebook reclamele plătite de partide.

Sancțiuni  reduse pentru neregulile contabile

În anul 2021, AEP a făcut o serie de controale privind activitatea curentă a formațiunilor  politice și a modului în care cheltuie banii din subvenție,  controale în urma cărora au fost emise 38 de decizii de sancționare cu avertisment și 125 cu amendă, precum și 30 de hotărâri de confiscare.

„Cuantumul total al sumelor care se fac venit integral la bugetul de stat ca urmare a sancțiunilor aplicate a fost de 6.996.160,22 lei, din care 4.380.000,00 lei ca urmare a aplicării sancțiunilor contravenționale principale și 2.616.160,22 lei ca urmare a aplicării sancțiunilor contravenționale complementare”, se spune în raportul AEP.

Neregulile au fost legate de organizarea contabilității partidele, obținerea veniturilor din alte surse, finanțarea din împrumuturi, nerespectarea regulilor privind donațiile și cele privind raportările veniturilor și cheltuielilor ș.a.m.d.

Digisport.ro

Surpriză! A câștigat Roland Garros și Wimbledon, a fost numărul 1 mondial, iar acum și-a anunțat retragerea: ”Rămas-bun”

Însă cele 7 milioane s-au întors la bugetul statului doar pe hârtie. „Sumele care se fac efectiv venit la bugetul de stat pot varia, în funcție de factori precum plata voluntară a amenzilor în termen de 15 zile de la comunicare (caz în care contravenienții plătesc jumătate din minimul amenzii aplicate, diminuând astfel cuantumul sumelor prezentate mai sus) sau contestarea în instanță a sancțiunilor aplicate”, precizează sursa citată.

Partidele mici plătesc la fel ca cele mari

Iar amendarea se face după criterii care avantajează partidele mari întrucât, în aplicarea amenzilor, nu se ține seama de cuantumul subvențiilor primite sau de bugetele cu care operează un partid sau altul. De exemplu, pentru aceeași faptă, cum ar fi raportările greșite ale veniturilor și cheltuielilor, amenda este aceeași, chiar dacă sumele cu care lucreaază un partid parlamentar sunt incomparabile mai mari decât ale celorlalte partide.

Astfel, Partidul Constineștiul Unit sau Partidul Gălățenilor au fost amendate cu câte 50.000 de lei, pe când dintre partidele parlamentare doar PNL a depășit acest nivel, ajungând la 65.000 de lei. Dintre partidele parlamentare, cel mai ieftin au scăpat USR și PSD, cu câte 10.000 de lei amendă, cu precizarea că social-democraților le-au fost confiscați și 2.800, un fleac prin comparație cu ce primesc ca subvenție.

Costuri enorme pentru alegerile din România

Totodată, raportul cuprinde și sumele rămase definitive ale rambursărilor făcute către partide în urma alegerilor locale și parlamentare din 2020. Potrivit legii, partidele politice li se restituie de la buget cheltuielile făcute în campaniile electorale, în anumite condiții, care vizează în principal depășirea unui prag de voturi obținute, în funcție de fiecare tip de scrutin.

Un calcul simplu arată anul electoral 2020 a costat România peste două miliarde de lei. Alegerile locale au presupus un cost de 966.263.000 de lei, iar cele generale 640.355.000 de lei. Aceștia sunt banii folosiți de către statul român pentru organizarea și defășurarea în bune condiții a procesului electoral, iar cheltuielile au fost majorate și de costurile determinate de pandemie: dezinfectanți, măști ș.a.

Însă la aceste fonduri se adaugă și banii rambursați partidelor. La alegerile locale, au fost plătiți 147.389.000 lei din cele aproape 153 de milioane solicitate de către acestea. De asemenea, au fost rambursate și cheltuieli făcute de către candidații independenți, astfel că rambursările de la locale se cifrează 149.766.000 lei.

Alte 145 de milioane au fost rambursați partidelor ca urmare a alegerilor parlamentare de acum doi ani, repartiția pe partide fiind prezentată în tabelul de mai jos:

Alegerile din 2024 ne vor costa și mai mult

Iar asta nu este tot. În 2020, cuantumul total al subvențiilor pentru partidele politice a ajuns la 252.576.000 lei. Astfel că din cele 2 miliarde cât a costat procesul electoral de acum doi, 517.000.000 au fost costuri direct legate de funcționarea partidelor.

În plus, veștile pentru anul 2024 nu sunt mai bune. Cheltuielile de atunci vor în mod cert mai mari întrucât peste doi ani, pe lângă alegerile locale și generale, vor mai avea loc alegeri europarlamentare și prezidențiale. Chiar dacă este probabil ca unele dintre aceste alegeri să fie comasate în aceeași zi din motive de costuri, rambursările cerute de către partide nu vor scădea, dimpotrivă.