Pasajul Oltenița a fost deschis circulației. Singurul pasaj cu formă ovoidală din zona Capitalei

Cristian Pistol, directorul CNAIR, a anunțat că Pasajul Oltenița a fost deschis circulației sâmbătă, de la ora 10.00, acesta fiind cel mai mare pasaj care facilitează accesul la șoseaua de centură a Capitalei. Pasajul este singurul care are o formă ovoidală, celelalte două date deja în folosință fiind de formă rotundă.

„Legătura dintre București și Popești-Leordeni nu va mai intersecta la nivel Centura Capitalei, iar traseul va fi astfel mai sigur și mai confortabil pentru cei care tranzitează zona. Pasajul Oltenița este cel mai mare din seria de trei pasaje construite de CNAIR în sudul Capitalei și are o formă ovoidală spre deosebire de pasajele giratorii de la Domnești și Berceni (care au formă rotundă).

Cu o lungime de 3,69 km acest pasaj, construit în zona localității Popești-Leordeni, asigură de acum legături continue pe Centura de sud a Capitalei (între A2 și A1) dar și între șoseaua Olteniței (București) și DN4 (județul Ilfov). Pasajul Oltenița este cel de al treilea obiectiv pe care l-am deschis până acum circulației care traversează Centura Capitalei, după pasajul Mogoșoaia deschis în septembrie 2021 și pasajul Domnești, deschis în noiembrie 2022. În scurt timp urmează să fie deschis și Pasajul Berceni, proiect care va îmbunătăți și mai mult siguranța și confortul circulației rutiere din sudul Bucureștiului”, a scris, pe Facebook, Cristian Pistol.

Pasajul are patru benzi de circulație și a costat 169.500.000 de lei, fără TVA. Compania care l-a construit este Itinera Spa, în baza unui contract semnat în iulie 2019, termenii contractuali  prevăzând un termen de 6 luni pentru proiectare și 24 luni pentru execuția lucrărilor.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Pasajul Oltenița, deschis cu întârziere

Termenii nu au fost respectați întrucât lucrările au început abia în august 2020, iar deschiderea pentru circulația a avut loc după mai bine de doi ani și jumătate. În afară de pasajele Domnești, Mogoșoaia, Berceni și Oltenița, urmează să se mai construiască unul la Cernica, însă contractul cu o companie italiană a fost rezilitat întrucât aceasta nu a fost capabilă să demareze lucrările într-un interval rezonabil.

Potrivit HotNews, pasajele giratorii suspendate în șoseaua de centură sunt necesare întrucât această este lipită de calea ferată de centură, astfel încât orice pasaj trebuie să rezolve direcțiile de trafic și peste calea ferată pentru a permite șoferilor să o ia în orice direcție evitând calea ferată de centură, fără treceri la nivel.

Cu o lungime totală de 72 kilometri, Centura Bucureștiului e cunoscută sub indicativul CB (Centura Bucureștiului) și e un drum național care înconjoară Bucureștiul, intersectându-se cu toate drumurile naționale principale care pornesc din Capitală, mai exact DN1 (lângă Otopeni), DN2 (între Voluntari și Afumați), DN3 (la Pantelimon), DN4 (la Popești-Leordeni), DN5 (în Jilava), DN6 (la Bragadiru) și DN7 (în Chitila), cu autostrăzile A1 (lângă Roșu), A2 (lângă Cățelu) și A3 (lângă Crețuleasca), cu drumul național secundar DN1A (la Mogoșoaia).

Totodată, Centura se intersectează cu toate drumurile naționale principale care pornesc din București precum și alte drumuri județene, de interes local. Inițial, CB era un drum județean cu numărul DJ100, și a fost conceput cu două benzi de sens și nu forma un inel complet, fiind întrerupt doar între Chitila și Mogoșoaia.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Din 2007 s-a început un proiect de lărgire a Centurii, însă doar după 2010 a fost finalizată lărgirea între DN7 și DN2, iar după aceea s-a trecut la lărgirea între DN7 și A1, dar și între DN2 și A2, lucrări menite să închidă semiinelul nordic, care avea conexiuni la cele trei autostrăzi.