Acordarea de pașapoarte diplomatice pentru aleșii locali a ajuns la a treia încercare de legiferare, după ce deputatul PNL Glad-Aurel Varga a depus un proiect de lege în acest sens la Senat. Justificarea este că primarii trebuie să facă deplasări externe pentru schimburi de experiență și gestionarea unor proiecte derulate prin intermediul PNRR. Liberalul nu explică însă de ce l-ar trebui pașaport diplomatic pentru țări unde pot merge și cu buletinul de identitate.
Proiectul de lege vizează modificarea articolului 8 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, astfel încât printre categoriile de beneficiari de pașaport diplomatic să fie incluși prefecții, președinții consiliilor județene, primarul Capitalei și primarii de sector, precum și primarii municipiilor reședință de județ, în total 130 de persoane.
Glad-Aurel Varga susține că reprezentanții administrației locale trebuie să aibă condiții sporite de mobilitate externă din cauza colaborării din ce în ce mai extinsă cu alte administrații locale din Uniunea Europeană, precum și cu instituțiile centrale ale UE. De asemenea, este invocat chiar și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Implementarea şi finalizarea proiectelor propuse prin PNRR va necesita implicarea reprezentanţilor autorităţilor locale, având în vedere că mare parte din investiţii vizează şi comunităţile locale, prin proiecte care se vor derula la acest nivel. Atingerea unui grad de expertiză necesar implementării unor astfel de proiecte va presupune o serie de deplasări externe, pentru schimb de experienţă şi pentru soluţionarea unor etape procedurale, ce ţin de gestionarea eficientă a proiectelor”, scrie deputatul PNL în expunerea de motive a proiectului.
Numai că invocarea interesului comunităților locale ca justificare a acestei facilități este cusută cu ață albă pentru simplul motiv că, dacă primarii sau președinții CJ vor să meargă în schimb de experiență în alte țări UE sau să negocieze la Bruxelles diverse proiecte, nu au nevoie nici măcar de un pașaport normal întrucât în Uniune pot călători foarte bine și cu buletinul, indiferent dacă merg cu mașina sau cu avionul.
În schimb, un pașaport diplomatic ar fi mult mai util pentru deplasări în țări pentru care sunt necesare vize sau autorizații de călătorie, cum ar fi SUA sau Canada, precum și în destinații mai exotice, precum Maldive, Seychelles sau Bahamas. Pașaportul diplomatic este cu atât mai atractiv cu cât legea prevede, pentru majoritatea categoriilor de beneficiari, ca documentul să fie eliberat și pentru soțul/ soția și copiii minori ai persoanei care ocupă o funcție eligibilă pentru primirea acestui tip de pașaport, ceea ce este foarte convenabil pentru un concediu cu familia peste mări și țări.
Aceasta este a treia încercare de a acorda acest privilegiu aleșilor locali sau reprezentanților Guvernului în județe. Prima a avut loc în 2013, la inițiativa unui grup de parlamentari PSD, printre care se aflau Mihai Tudose și Florin Iordache, însă proiectul a căzut la vot în Parlament.
Ultima tentativă a avut loc chiar la finele anului trecut, semnatarii proiectului fiind patru deputați PSD: Eugen Neață, Niță Nicu, Eduard Popică și Nicolae Georgescu. În proiectul de lege de depus în decembrie 2021 se stipula ca pașaportul diplomatic să fie acordat președinților de consilii județene. „Aceasta este o consecinţă firească a recunoaşterii locului şi rolului preşedinţilor de consilii judeţene în ierarhia unui stat de drept. Este de asemenea o modificare legislativă care ajută la realizarea eficientă a tipurilor de activitate specifică, precum şi la îndeplinirea operativă a atribuţiilor date de funcţia de reprezentare la nivel internaţional”, era argumentul folosit de cei patru social-democrați.
În plus, printr-un alt proiect de lege, președinții CJ urmau să primească și dreptul de a folosi mașini cu girofar, astfel încât „plebea” să le facă loc în trafic în caz că baronii locali se grăbesc să ajungă într-un loc anume. Însă reacția negativă a presei la acest proiect de lege a determinat conducerea PSD să anunțe că nu susține proiectul, astfel că inițiatorii celor două proiecte le-au retras din procedura legislativă. Se pare însă că ideea a persistat în mintea unor parlamentari astfel că acum este reluată de un liberal.