Pasărea rară care a apărut pe teritoriul României, iar specialiștii sunt optimiști în privința înmulțirii acesteia. Poate ataca prada foarte rapid și are gheare puternice.
Acvila de câmp se înmulțește la noi în țară. Este o specie periclitată în Europa, iar în 2016 a fost găsit primul pui la noi în țară, după 45 de ani. Puiul este monitorizat și trăiește în Ungaria, la aproximativ 50 de kilometri de locul unde a fost văzut.
În vestul țării, anul acesta au fost descoperite 18 exemplare, după cum au spus ornitologii. Aceasta este o veste foarte bună, ținând cont de faptul că pasărea este pe cale de dispariție în Europa.
Situația acvilei de câmp pare să se îmbunătățească, de când aceasta a fost declarată specie protejată de către autorități.
“Anul acesta într-adevăr am avut un succes remarcabil, dat fiind faptul că am identificat un număr de nouă perechi care ocupă teritorii.
Am depistat şi un număr de patru cuiburi, dintre care trei au avut şi un rezultat cu succes, în sensul că au avut pui, au crescut pui, care au şi părăsit cuibul”, a transmis Szilard Daroczi, ornitolog Asociația Grupul Milvus, potrivit Observator News.
Acvila de câmp este o pasăre răpitoare de zi, din ordinul Falconiformes. Este răspândită în Europa de Est, dar și în arii vaste din Asia. Are mărirea între un șoim mare și un vultur, iar în arealul limbii române mai este cunoscută ca zgripțor sau zgripsor.
Aspectul și proporțiile acestei păsări sunt asemănătoare cu acvila de munte in Europa, Asia și America de Nord. De la cioc și până la vârful cozii, pasărea are o lungime de 80 cm. Anvergura aripilor este de doi metri.
Greutatea masculului este puțim peste 2,5 kilograme, iar femelele pot ajunge la o greutate de 4,5 kilograme. În afară de mărime, între mascul și femelă nu există mari diferențe.
Penajul lor este maro închis, în afară de umeri și coadă. Au mici pete albe pe umeri, coada fiind neagră, cu o bandă fină albă. La tâmple, pasărea are culoarea maro deschis sau aurită.
Picioarele acvilei de câmp sunt acoperite, pe toată suprafața, de fulgi, în afară de gheare. Au o piele solzoasă și gheare puternice.
În fiecare an, se poate vedea o creștere a populației de acvile de câmp. Ornitologul Szilard Daroczi speră ca specia să fie atrasă și în zonele de deal.
“Deci populaţia creşte cum se poate vedea de la an la an sperând ca pe viitor să putem atrage specia şi către deal, dealurile Lipovei, de exemplu, şi dealurile Banatului, teritoriile de acolo fiind foarte adecvate pentru stabilirea speciei”, a mai spus Szilard Daroczi.
Cu toate acestea, există o amenințare pentru această pasăre. Este vorba despre otrăvirea rozătoarelor, care este deja de câțiva ani și ar putea afecta acvila de câmp, care se hrănește și cu șoareci.
“Din păcate, există o problemă de otrăvire care este deja de câţiva ani. Persistă. Otrava vizează în primul rând stârpirea rozătoarelor, dar este amplasată pe sol neconform legii, nefiind astupată în pământ şi păsările se otrăvesc în mod secundar”, a adăugat Szilard Daroczi.
Specialiștii au decis să monteze mai multe cuiburi artificiale în România pentru a ajuta aceste păsări, care vânează în zonele unde sunt arbori puțini.
Acvilele de câmp vânează rozătoare, inclusiv șoareci și hârciogi, vulpi și diverse păsări, precum ciori și porumbei. Atacă prada cu o viteză foarte mare.