Biserica Ortodoxă Română nu uită și nu iartă. Patriarhia Română speră ca autorul modificării denumirii Catedralei Mântuirii Neamului să fie pedepsit și după legile pământești. FANATIK vă prezintă informații din dosarul ”Catedrala Prostirii Neamului”, anchetat de procurorii DIICOT.
Ceea ce părea, inițial, doar o glumă proastă, s-a transformat într-un dosar în toată regula, care a debutat pe 1 mai 2020, atunci când ”autori necunoscuți” au modificat denumirea geografică a catedralei pe Google Maps, lucru care a stârnit numeroase reacții pe rețelele de socializare și în presă.
Pe 11 mai 2020, reprezentanții Patriarhiei Române au sesizat autoritățile despre un posibil caz de acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și transfer neautorizat de date informatice. În plus, conducerea BOR a făcut o plângere pentru incitare la ură și discriminare, semn că șefii bisericii nu prea au gustat ”gluma”.
O lună mai târziu, DIICOT a dispus începerea urmării penale ”in rem” (cu autor necunoscut), ocazie cu care l-a audiat pe șeful departamentului IT de la Patriarhia Română.
Acesta l-a indicat pe cel care ar fi comis fapta: un bărbat, angajat al unei companii de servicii web, care a revendicat în mod nelegitim un domeniu Google Maps care aparținea Patriarhiei Române (Paraclisul Catedralei).
Google Maps este o aplicație de tip freeware (cu acces liber), care se dezvoltă pe baza contribuției utilizatorilor, însă revendicarea și administrarea unui marcaj de localizare (PIN) se face doar cu ajutorul unui cont Google Business și asocierea lui cu o societate comercială, o instituție publică, de învățământ, etc.
În aceste condiții, cel care ar fi revendicat marcajul ”Catedrala Prostirii Neamului” a apărut în aplicația Google Business cu date de identificare, inclusiv număr de telefon. Prima reacție a IT-istului de la Patriarhie a fost să sune la respectivul număr și să-i ceară socoteală celui care a modificat numele Catedralei pe harta virtuală a companiei Google.
Acesta nu a recunoscut că a făcut modificarea și a declarat că, din contră, a protejat domeniul de persoane rău-intenționate.
”Modalitatea descrisă mai sus reiese și din declarația martorului …, angajat în cadrul unei societăți comerciale private având ca obiect SEO – Search Engine Optimization (activități de publicitate și optimizare pagini pe internet) din care a rezultat faptul că acesta a aflat în data de 02.05.2020 de la știri că lângă pin-ul locației geografice de pe Google Maps ,,Catedralei Mântuirii Neamului,, a mai apărut un alt pin intitulat ,,Catedrala Prostirii Neamului,, și fiind revoltat de această denumire depreciativă s-a ocupat de remedierea notării locației aferente Catedralei Mântuirii Neamului în aplicația Google Maps.
La acest număr de telefon martorul … a fost contactat de …, șef serviciu IT la Patriarhia Română, care i-a solicitat lămuriri. … i-a explicat martorului ce anume a făcut pentru recuperarea denumirii și locației corecte in Google Maps a Catedralei Mântuirii Neamului, predând pin-ul corectat către reprezentantul Patriarhiei Române”, se arată în dosarul de la DIICOT.
În toamna anului 2021, procurorul DIICOT a clasat dosarul de acces ilegal într-un sistem informatic, motivând că ”nu a fost identificată nicio acțiune de modificare, ștergere, deteriorare sau restricționare a accesului” la datele Patriarhiei. Mai exact, spunea procurorul de caz, marcajul ”Catedrala Prostirii Neamului” a fost postat în imediata apropiere a celui corect.
Prin aceeași ordonanță, DIICOT a dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pa lângă Tribunalul București și disjungerea cauzei sub aspectul infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic și incitare la ură.
Doar că Patriarhia Română nu a fost de acord cu soluția procurorului de caz, pe care l-a acuzat că nu a efectuat toate verificările necesare și nu a administrat toate probele pe care le-a avut la dispoziție.
Plângerea a ajuns la superiorul ierarhic, procurorul șef de secție al DIICOT, care a propus redeschiderea dosarului sub aspectul infracțiunii de alterarea integrității datelor informatice. Propunerea a fost validată de Tribunalul București, la sfârșitul anului trecut, urmând ca noul procuror de caz să înainteze o altă ordonanță, după ce va finaliza etapele anchetei penale.
În paralel Patriarhia Română s-a adresat și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care în 2020 a amendat cu 10.000 de lei compania Google Bucharest pentru încălcarea dreptului la demnitate, pe motiv că nu a luat nicio măsură pentru corectarea denumirii Catedralei Mântuirii Neamului.
Și presupusul autor al modificării ar putea ajunge în fața CNCD, instituție care a solicitat deja autorităților date de identificare pentru a-l cita, tot la solicitarea Patriarhiei Române.