Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a transmis din nou mulțumiri României, după ce Klaus Iohannis a promulgat legea prin care un sistem de rachete Patriot va fi donat forțelor Kievului.
Volodomir Zelenski a mulțumit din nou României pentru donarea unui sistem de rachete Patriot, după ce Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea în acest sens. Liderul de la Kiev le-a cerut și altor aliați ai Ucrainei să trimită tot ajutorul primis în ce privește apărarea antiaeriană, de care trupele sale au mare nevoie, în condițiile atacurilor rusești care se intensifică, atât în est dar și în vestul îndepărtat.
„Astăzi, România a aprobat decizia de a furniza Ucrainei sistemul Patriot, iar eu îmi exprim recunoştinţa sinceră pentru acest lucru. Ne aşteptăm, de asemenea, ca partenerii noştri să furnizeze Ucrainei întregul pachet de apărare aeriană şi alte tipuri de asistenţă – exact pachetul convenit la summitul NATO de la Washington din iulie anul trecut”, a afirmat pe contul X preşedintele ucrainean.
Într-un discurs adresat țării, joi seara, Zelenski și-a reafirmat recunoștința față de România. „România a luat deja o decizie clară cu privire la sistemul Patriot pentru Ucraina. Această decizie a fost luată la toate nivelurile. Eu sunt recunoscător pentru ea”, a spus el.
Anterior, marți, după ce legea promulgată de Iohannis fusese aprobată în Parlament, președintele ucrainean a adresat cuvinte de mulțumire pentru București. „Ne bazăm pe sistemul Patriot, pe care România se pregăteşte să îl transfere. Sunt recunoscător pentru acest pas de asistenţă din partea României. Acesta este un lucru care va sprijini cu adevărat poporul nostru, ţara noastră, întreaga noastră regiune”, a spus Zelenski.
Tot joi, președintele Ucrainean a informat că au avut loc noi discuții cu partenerii țării pentru a se trimite noi capacități de luptă pentru a contracara atacurile Rusiei. „Ministrul ucrainean al apărării a avut o serie de reuniuni în Franţa, Regatul Unit şi Germania. Suntem în comunicare permanentă cu partenerii noştri americani şi apreciem foarte mult cooperarea noastră cu Italia”, a spus declarat el.
Liderul de la Kiev a menționat reuniunea de vineri a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care va avea loc în Germania, la baza militară cu același nume. „Toate acordurile pe care le încheiem cu partenerii noştri trebuie să fie puse în aplicare cât mai rapid posibil. Atunci când deciziile sunt luate rapid, Rusia nu are timp să se adapteze, iar noi obţinem rezultate deosebit de valoroase. Acest lucru se aplică protecţiei oraşelor şi comunităţilor noastre împotriva atacurilor, susţinerii soldaţilor noştri pe linia frontului şi rezilienţei ţării şi poporului nostru”, a explicat preşedintele ucrainean.
Volodimir Zelenski este așteptat vineri în Germania, unde aliații Ucrainei se reunesc pentru a discuta despre ajutorul militar, într-un moment în care armata ucraineană se retrage în estul țării, sub presiunea Rusiei. Cancelarul Olaf Scholz și președintele ucrainean se vor întâlni vineri la Frankfurt (vest) pentru „o întâlnire față în față”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al guvernului german, fără a oferi alte detalii.
Potrivit informațiilor confirmate neoficial de săptămânalul Der Spiegel, șeful statului ucrainean ar urma, de asemenea, să participe la o reuniune a „grupului de contact” al aliaților Ucrainei la Ramstein, bază aeriană americană situată nu departe de Frankfurt, pentru a solicita arme suplimentare, scrie Courrier International.
Prezența șefului statului ucrainean este menită să sublinieze „gravitatea situației”, potrivit Der Spiegel, într-un moment în care bombardamente mortale au zguduit țara, precum recentul atac asupra unui institut militar din Poltava, în centrul țării, care a ucis cel puțin 55 de persoane. Ofensiva ucraineană majoră care a început la începutul lunii august pe teritoriul rus, în regiunea Kursk, nu a contribuit la oprirea avansului Moscovei în est.
Joi, Vladimir Putin a reafirmat că „prioritatea sa numărul unu” este cucerirea întregului Donbas, unde armata sa avansează. De la începutul războiului în Ucraina, în urmă cu doi ani și jumătate, miniștrii apărării din grupul de contact s-au întâlnit în mod regulat la Ramstein pentru a discuta cu reprezentanții militari despre eforturile comune de a echipa mai bine Kievul.
De această dată, „accentul va fi pus pe consolidarea capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei”, precum și pe coalițiile dedicate, „în special coaliția forțelor aeriene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Patrik Ryder. 50 de națiuni vor fi reprezentate la reuniune, a adăugat el.
Volodimir Zelenski solicită de mult timp mai multă apărare antiaeriană și rachete cu rază lungă de acțiune, pe care SUA și Germania, principalii săi furnizori de arme, au fost reticente în a le furniza de teama unei escaladări cu Moscova. El cere, de asemenea, ca susținătorii săi să ridice restricțiile privind utilizarea armelor livrate împotriva țintelor aflate în interiorul teritoriului rus.
La summitul NATO din iulie, aliații au decis, de asemenea, să transfere avioane de luptă F-16 de fabricație americană și noi sisteme de apărare aeriană. Deși își reafirmă în mod regulat sprijinul neclintit pentru Ucraina, multe guverne se confruntă cu o opinie publică divizată pe măsură ce războiul se prelungește.
Acesta este cazul Germaniei, unde extrema dreaptă, mult timp criticată pentru legăturile sale cu Kremlinul, a obținut un rezultat istoric duminică, câștigând alegerile regionale din Turingia, în estul țării. Un alt partid de extremă stânga a obținut, de asemenea, sprijin, pledând pentru oprirea livrărilor de arme către Ucraina și pentru negocieri de pace cu Vladimir Putin.
În proiectul său de buget pentru 2025, Germania a prevăzut deja o reducere semnificativă a ajutorului pentru Ucraina, de la aproximativ opt miliarde de euro la aproximativ patru miliarde. Kievul este cu atât mai îngrijorat cu cât noi ajutoare importante din partea Statelor Unite, unde o revenire la putere a lui Donald Trump nu este exclusă, par iluzorii și cu cât Franța, care formează cu Berlinul duo-ul lider al UE, este de câteva săptămâni implicată într-o criză politică internă.