Pe câți bani a vrut să pună mâna Guvernul din pilonul II. Pensiile private, o ispită la care statul râvnește de mulți ani

Deși România s-a obligat prin PNRR să majoreze cota contribuțiilor la pilonul II de pensii, guvernanții au încercat să strecoare în proiectul privind măsurile fiscal-bugetare un amendament prin care contribuția românilor la pilonul II să se facă doar pe baza unei cereri exprese, în caz contrar banii care ar fi intrat în aceste fonduri private să ajungă la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Randamentul de la pilonul II, cu 3% peste rata inflației

Nu este prima dată când PSD vrea să limiteze contribuțiile la pilonul II de pensii pe care să le redirecționeze către pilonul I, cel administrat de stat, care se confruntă cu un deficit ce trebuie finanțat de la bugetul de stat. Aceasta ar fi a treia încercare, însă măsura s-a lovit de opoziția colegilor de guvernare de la PNL care au dejucat manevra care, potrivit unei declarații a deputatului liberal Florin Roman, ar fi venit de la un secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Daniela Pescaru (PSD).

În esență, amendamentele prevăd că românii care cotizează la pilonul II ar trebui să depună o cerere până la 31 martie 2024 prin care să-și exprime dorința de a contribui în continuare la fondurile de pensii private obligatorii, dată până la care contribuțiile ar fi adunate la bugetul de stat. În cazul celor care nu depun această declarație, banii se mută automat la pilonul I de pensii, cel al bugetului asigurărilor sociale de stat. Practic, statul ar fi adunat bani de la români pe termen scurt cu care să-și rezolve problemele imediate, iar în cazul în care nu s-ar pronunța explicit împotriva transferului la pilonul I, să folosească banii pentru acoperirea deficitului asigurărilor sociale.

Iar sumele care se află în joc sunt enorme. Pe 8 iunie 2023, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care reunește fondurile private de pensii, a publicat bilanțul celor 15 ani de funcționare a pilonului II de pensii (20 mai 2008 – 22 mai 2023). Astfel, sunt 8.050.000 de participanți,  cu 84,2 miliarde de lei contribuţii brute colectate și 107,7 miliarde de lei active nete administrate. Până acum s-au făcut plăți de 1,4 miliarde de lei către 108.800 de beneficiari. Randamentul mediu anual în cei 15 ani a fost de 7,41% față de o inflație medie anuală de 4,38% ceea ce înseamnă un câștig net de 24,85 miliarde de lei pentru cotizanți, fără comisioanele administratorilor de fonduri.

Digi24.ro

Culturistul „cel mai monstruos din lume” a murit la numai 36 de ani. Avea o dietă supraîncărcată cu proteine

Teoretic, fondurile din pilonul II ale cotizanților  puteau fi mai mari dacă statul român nu ar fi smuls o parte din halca ce-i scăpa din gheare. Când a fost instituit pilonul II se preconiza o creștere graduală până la 6% din cei 25% din venit pe care românii îl plătesc drept contribuție de asigurări sociale (CAS). Însă graficul de majorare treptată nu a fost respectat astfel că, la începutul lui 2017, cota pentru fondul obligatoriu de pensii administrate privat era doar de 5,1%.

Banii fondurilor private, vânați de pe vremea lui Dragnea

Din 2017 a început asaltul frontal asupta banilor din pilonul II. „Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, spunea ministrul de Finanțe din guvernul Tudose, Ionuț Mișa. Ulterior, a retractat afirmația, însă temerile deja au apărut, mai ales că aceasta nu era singura informație de acest gen venite dinspre Palatul Victoria.

Raluca Țintoiu, șefa NN Pensii, a trimis o scrisoare către toți cei care contribuiau la acest fond de pensii în care îi punea în gardă asupra discuțiilor pe această temă, ceea ce a provocat o reacție virulentă a puterii, Liviu Dragnea învinuind-o de răspândire de informații false. Asmuțită asupra lui Țintoiu, Autoritatea de Supraveghere Financiară a amendat fondul cu 700.000 de lei, a amendat-o pe șefa acestuia cu 100.000 de lei și i-a retras autorizația de director general. Sancțiunile au fost apoi anulate definitiv prin hotărâre a instanței în anul 2020.

De altfel și istoria i-a dat dreptate lui Țintoiu și încă în scurtă vreme. Până la finele lui 2017, guvernul PSD a decis să reducă nivelul contribuției la pilonul II de la 5,1% la 3,7%, astfel încât statul să obțină o cotă mai mare din contribuțiile la pensie ale românilor. Iar după această primă naționalizare, lucrurile nu s-au oprit aici pasul următor încercând să-l facă guvernul Dăncilă, prin intermediul ministrului de Finanțe de atunci, Eugen Orlando Teodorovici.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Din păcate, Mircea Lucescu a luat echipa națională”

În aprilie 2018, acesta evoca posibilitatea ca la pilonul II să rămână doar cei care-și exprimă explicit această opțiune. Atunci s-a opus ALDE, aliații de la guvernare ai PSD, care au propus ca doar cei care nu mai vor să cotizeze să-și exprime clar opțiunea. Măsura s-a adoptat și a fost „un succes” întrucât după un an de la implemetare, numărul celor care au vrut să-și retragă banii și să-i dea statului a fost de nivelul zecilor.

La scurtă vreme, Teodorovici a încercat să impună aceeași măsură pe care a încercat-o și acum secretarul de stat de la PSD, anume suspendarea plăților către fondurile private pentru 6 luni, precum și instituirea posibilității de a retrage banii din pilonul II după cinci ani de cotizare. Din nou s-a opus Tăriceanu care a făcut front comun cu opoziția, lucru explicabil ținând seama că pilonul II a fost instituit în perioada în care el era prim-ministru.

O măsură ce contravine obligațiilor din PNRR

După ce liberalii au venit la putere în 2019, nu s-au grăbit să repare ce a făcut PSD astfel că nivelul contribuției nu a fost crescut din nou în guvernele Orban și Cîțu, deși nu s-a mai încercat reducerea acesteia sau chiar naționalizarea pensiilor private obligatorii. Totuși, în Planul Național de Redresare și Reziliență a fost trecută majorarea cotei la 4,75% de la 1 ianuarie 2024. Măsura a fost implementată în iulie 2022, când președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevedea majorarea.

Cu toate acestea, la numai o lună de la promulgare, Ministerul Muncii, condus de social-democratul Marius Budăi, venea cu un proiect de ordonanță de urgență, de altfel adoptat în decembrie 2022, prin care era eliminat comisionul pe contribuțiile plătite pe care-l încasau administratorii, pe lângă alte obligații ce le incumbau acestora. Opoziția, prin vocea fostului ministru al Economiei Claudiu Năsui (USR), reclama că, prin aparenta grijă față de banii cotizanților, coaliția ar intenționa să determine fondurile private să renunțe de bunăvoie la banii pe care-i administrează din cauza rentabilității scăzute.

„Vor folosi ASF să chinuie cât pot de mult administratorii de fonduri ca să închidă prăvălia și să plece din România. După care vor veni tot ei să pozeze în mari salvatori. Vor face o companie de stat ca să preia activele fondurilor care pleacă, sub pretext că, iată, că a eșuat privatul și tot statul trebuie să vină să vă salveze”, susținea Năsui.

Ordonanța a trecut cu acordul PNL, însă liberalii s-au opus actualei încercări de naționalizare a fondului, în pofida foamei de bani cu care se confruntă guvernanții. „Acest lucru s-a mai discutat pe la colţuri, nimic asumat, tocmai de asta astăzi am fost vigilenţi pentru că ne aşteptam ca o asemenea surpriză, în ghilimele, să apară”, a spus deputatul Florin Roman.