Bombardamentele americane din SUA, prima acțiune militară ordonată de președintele Joe Biden, i-au adus critici chiar din interiorul propriului partid. Un congresman democrat crede că atacul, pentru care Biden nu a cerut autorizația Congresului, este nejustificat.
Atacurile ar putea complica și discuțiile dintre Washington și Teheran cu privire la revenirea Iranului în acordul nuclear semnat în perioada administrației Obama.
Armata SUA a lovit joi o zonă din Siria în care activează două miliții susținute de Iran ca răspuns la atacurile cu rachete asupra forțelor americane din regiune din ultimele două săptămâni.
Atacurile americanilor au venit în timp ce Washingtonul și Teheranul se poziționează pentru negocieri cu privire la programul nuclear al Iranului, ceea ce ar putea complica un proces deja fragil.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Saeed Khatibzadeh, a negat orice legătură cu atacul din 15 februarie din Erbil, iar Iranul nu și-a asumat responsabilitatea pentru niciunul dintre celelalte atacuri. “În timp ce aceste zvonuri sunt respinse vehement, încercarea îndoielnică de a le atribui Iranului este, de asemenea, puternic condamnată”, a spus Khatibzadeh.
Atacurile aeriene ar putea crea tensiuni și cu parlamentarii care altfel ar sprijini agenda lui Biden și de al căror sprijin va avea nevoie pentru viitor.
“Acest lucru face din președintele Biden al cincilea președinte SUA consecutiv care a comandat atacuri în Orientul Mijlociu”, a declarat Ro Khanna, un democrat din California, în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților. “Nu există absolut nicio justificare pentru ca un președinte să autorizeze o lovitură militară, în alt scop decât pentru autoapărare împotriva unei amenințări iminente, fără autorizația Congresului. Trebuie să ieșim din Orientul Mijlociu, nu să escaladăm conflictul. Președintele nu ar trebui să întreprindă aceste acțiuni fără a solicita autorizații explicite în loc să se bazeze pe autorizații largi și învechite”, a spus Khanna. „M-am exprimat împotriva războiului nesfârșit cu Trump și mă voi pronunța împotriva acestuia și acum când avem un președinte democrat.”
Armata americană a lovit ultima dată pozițiile Kata’ib Hezbollah în martie 2020, după ce un atac cu rachete atribuit milițiilor susținute de iranieni a ucis doi membri ai armatei SUA și un medic britanic și a rănit alte 14 persoane. Atacul a vizat Camp Taji, o bază irakiană care găzduiește forțe ale coaliției angajate în lupta împotriva ISIS.
Ca răspuns la atacul cu rachete, SUA au lovit cinci locații aparținând Kata’ib Hezbollah care au fost folosite pentru depozitarea armamentului avansat furnizat de Iran, a declarat atunci comandantul Comandamentului Central, generalul Kenneth McKenzie.
“Estimăm că fiecare locație stochează arme care ar putea permite operațiuni letale împotriva forțelor SUA și ale coaliției din Irak. De asemenea, estimăm că distrugerea acestor site-uri va degrada capacitatea Kata’ib Hezbollah de a efectua atacuri viitoare”, spunea McKenzie.
Atacurile aeriene au ucis cel puțin 17 persoane, au declarat vineri surse locale și o sursă medicală, citate de Reuters. Pe de altă parte, un oficial american a declarat pentru CNN că au fost uciși în atacuri „doar câțiva” militanți.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că atacurile au avut loc „la ordinul președintelui Biden” și au avut ca scop nu doar să răspundă recentelor atacuri împotriva forțelor americane și ale coaliției, ci și să se ocupe de „amenințările continue la adresa acestora”.
“În mod specific, atacurile au distrus mai multe facilități situate la un punct de control al frontierei utilizat de mai multe miliții susținute de iranieni, inclusiv Kata’ib Hezbollah și Kata’ib Sayyid al Shuhada”, a spus Kirby. “Operațiunea trimite un mesaj lipsit de ambiguitate: președintele Biden va acționa pentru a proteja personalul coaliției americane. În același timp, am acționat într-un mod deliberat, care urmărește să reducă intensitatea situației generale atât în Siria de Est, cât și în Irak.”
Zona atacată joi de SUA este considerată a fi folosită ca parte a unei operațiuni de contrabandă cu arme de către miliții, potrivit unui oficial american. Bombardamentele au fost efectuate pentru a diminua capacitatea grupurilor de a efectua atacuri și pentru a trimite un mesaj despre atacurile recente, a spus oficialul.
Ministrul Apărării, Lloyd Austin a declarat că Biden a autorizat atacurile joi dimineață, după ce i-a recomandat președintelui să ia măsuri.
“Suntem încrezători în ținta pe care am urmărit-o”, a declarat Austin. „Știm ce am lovit. Le-am permis și i-am încurajat pe irakieni să investigheze și să adune informații, iar acest lucru ne-a fost de mare ajutor în rafinarea țintei.”
Kirby a spus că Biden a autorizat atacurile aeriene după consultarea cu aliații SUA, inclusiv cu partenerii din coaliție, și că au avut loc la aproximativ 6 p.m. ET (01.00, ora României).
Un atac al SUA împotriva grupării Kata’ib Hezbollah în Irak pe 29 decembrie a generat plângeri din partea guvernului irakian cu privire la încălcarea suveranității. Câteva zile mai târziu, membrii grupului și alte miliții susținute de Iran și-au îndreptat furia asupra ambasadei SUA în Irak, provocând mai multe distrugeri.
Deși SUA nu a învinuit vreun grup specific pentru atacurile cu rachete sau nu le-au atribuit niciunui interpus iranian în regiune, atacurile arată pe cine consideră vinovat administrația americană.
“Am declarat anterior că vom considera Iranul responsabil pentru acțiunile interpușilor săi care atacă americanii”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, menționând că “multe dintre aceste atacuri au folosit arme fabricate de Iran, furnizate de Iran”.
Un atac cu rachetă care a avut loc pe 15 februarie asupra forțelor coaliției de lângă Aeroportul Internațional Erbil din Kurdistanul irakian a ucis un antreprenor civil și a rănit alte nouă persoane, inclusiv patru contractori americani și un membru al armatei SUA. În acea zi, aproximativ 14 rachete au fost lansate către forțele SUA și ale coaliției în Erbil, în nordul Irakului. La acea vreme, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki a spus că Biden și administrația sa „își rezervă dreptul de a răspunde într-un mod și la un moment ales de noi”.
“Învățând din trecut, nu vom acționa în așa fel încât să riscăm o escaladare a situației, destabilizând Irakul și făcând astfel jocul Iranului”, a adăugat Psaki.
Acel atac a fost primul dintre cele trei care s-au succedat rapid.
În weekend, cel puțin patru rachete au lovit baza aeriană Balad, la nord de Bagdad, unde o companie de apărare americană lucrează la avioane de luptă irakiene.
Apoi, luni, două rachete au aterizat în zona internațională a Bahgdadului, unde se află multe ambasade străine. Nu s-au raportat răniți sau daune.