Pensie de urmaș pentru fiica unei asistente! Familia obține banii, deși femeia nu lucrase în secție COVID-19

După aproape un an de procese, Curtea de Apel Alba Iulia a dat dreptate unui bărbat și fiicei sale, care și-au pierdut soția, respectiv mama, după ce aceasta s-a infectat cu COVID-19.

Vorbim în acest caz de o asistentă a Spitalului Județean de Urgență Sibiu care s-a îmbolnăvit în timp ce trata pacienții cu forme grave ale infecției. În urma unor complicații, aceasta a decedat în iulie 2020.

În primă fază, Casa Judeţeană de Pensii a respins cererea formulată de tatăl minorei pentru indemnizația de urmaș pe motiv că nu s-a dovedit faptul că asistenta a lucrat în cadrul unei secţii în care erau trataţi bolnavi infectaţi cu SARS-CoV-2.

Fiica unei asistente decedate de Covid-19 a învins birocrația și a obținut dreptul la pensie de urmaș

Magistraţii au ajuns la concluzia că femeia s-a infectat ca urmare a activităţii de asistentă pe secţiile în care erau internaţi pacienţi COVID. Tribunalul Sibiu i-a dat dreptate bărbatului în ianuarie 2020, dar Casa de Pensii Sibiu a formulat apel.

Digi24.ro

Românca al cărei nume este gravat pe mașinile Tesla se luptă acum cu Elon Musk. Bolnavă de cancer, își dorește doar scuze

Până a i se face dreptate, a fost nevoie ca soțul asistentei decedate de Covid-19 să apeleze la două instanțe de judecată pentru ca fiica sa să primească pensie de urmaș din partea statului.

Inițial, deși bărbatul a depus, la Casa Județeană de Pensii (CJP) Sibiu, un dosar prin care a cerut pensie de urmaș pentru fiica sa, urmaș al unui cadru medical care s-a infectat cu COVID în timp ce trata pacienții cu forme mai grave ale bolii, CJP Sibiu a respins cererea.

Motivul respingerii cererii a fost unul simplu: bărbatul nu a depus o adeverință la dosar prin care să ateste că femeia a lucrat într-un compartiment al spitalului în care erau tratați pacienții cu COVID.

Potrivit magistraților, angajații Casei Județene de Pensii Sibiu erau cei care trebuiau să solicite documentul, iar bugetarii instituției nu și-au respectat atribuțiile. Pentru că cei de la CJP nu și-au făcut treaba, bărbatul a mers în două instanțe de judecat.

Digisport.ro

"S-a terminat!" Presa catalană nu a avut milă de Istvan Kovacs. Cuvinte greu de digerat pentru centralul român

Cum a motivat Curtea de Apel decizia în acest caz

După decesul soției sale, bărbatul a cerut pentru fiica sa pensie de urmaș în baza dispozițiilor Legii nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Urmașii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de următoarele drepturi:

• a) dreptul la pensie de urmaș până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
• b) pensie de urmaș egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție avut/avută de personalul medical prevăzut la art. 2 alin. (1) la data decesului.

Magistrații Curții de Apel Alba au considerat că instituţia din Sibiu era obligată să solicite lămuriri la instituţia sanitară în ceea ce priveşte situaţia medicală a femeii decedate.

”Este adevărat că printre actele depuse în vederea deschiderii dreptului la pensie nu există şi dovada faptului că defuncta a fost implicată activ în activităţi medicale anti-COVID.

Însă, în condiţiile în care s-a solicitat deschiderea drepturilor de pensie în temeiul art. 4 din Legea nr. 56/2020 şi s-a făcut dovada că defuncta a lucrat ca şi asistentă medicală în cadrul Compartimentului Nefrologie al SCJU Sibiu şi că a decedat din cauza unei bronhopneumonii SARS-COV-2 (menţionată la cauze antecedente), pârâta (Casa de Pensii – n.r.) era datoare cel puţin să solicite lămuriri, anterior emiterii deciziei de pensie.

Dacă pârâta şi-ar fi executat obligaţiile legale cu bună credinţă şi în scopul pentru care au fost edictate, nu s-ar fi ajuns la o astfel de situaţie, astfel că este eronat a se muta culpa în sarcina contestatorului”, au precizat judecătorii de la Curtea de Apel care au judecat cauza, notează Adevărul.