Curtea Constituțională a avut ieri un prim termen în care a analizat un număr de 17 dosare primite de la instanțe din mai multe județe ale țării, dosare în care foști parlamentari au dat în judecată Camera Deputaților și Senatul pentru că au sistat plata indemnizațiilor, în urma adoptării Legii 7/2021.
Unii parlamentari s-au adunat în grupuri pentru acțiunile demarate în justiție, alții au mers pe cont propriu, astfel că în cele 17 dosare figurează ca părți un număr de 75 de foști deputați și senatori. Însă potrivit fostului vicepreședinte al Camerei Ioan Oltean, numărul celor care au dat până acum Parlamentul în judecată se ridică la aproape 500.
Verdictul CCR este așteptat pentru data de 10 martie, iar soluția este greu de anticipat întrucât foștii parlamentari invocă motive care ar putea să dea de gândit judecătorilor Curții.
Fostul senator PRM Gheorghe Funar face parte dintr-un grup de zece foști parlamentari de Cluj care au depus împreună o acțiune la Tribunalul Cluj, care a dispus apoi trimiterea dosarului la Curtea Constituțională. Cei zece au avut orientări politice diverse astfel că Gheorghe Funar și fostul deputat PUNR Ioan Gavra – ambii cu poziții antimaghiare în timpul carierei lor politice – au ajuns să fie în aceeași tabără cu doi foști parlamentari UDMR, Konya Hamar Sandor și Pillich Ladislau Ștefan.
„Legea este în opinia noastră neconstituțională, avocații pe care i-am angajat au depus un memoriu de vreo 35 de pagini la dosar în care demonstrează cu foarte multe argumente juridice din legislația românească, inclusiv din practica CCR, precum și din legislația țărilor UE, că adoptarea acestei legi s-a făcut cu încălcarea Constituției și a legislației europene”, a declarat, pentru FANATIK, Gheorghe Funar.
În sprijinul demersului său, el a invocat faptul că procurorii și judecătorii au aceleași interdicții în ce privește obținerea de venituri în afara profesiei ca și parlamentarii însă magistrații beneficiază în continuare de pensii speciale. Un alt argument este legat de indemnizațiile foștilor aleși locali.
„Pentru foștii primari, viceprimari, președinți sau vicepreședinți de consilii județene s-a adoptat o lege că ei beneficiază de o pensie specială similară cu indemnizația pentru limită de vârstă a parlamentarilor. Și aceea a fost atacată la CCR care a spus că este constituțională, iar din păcate nu o aplică Guvernul. Se tot vaită că nu are bani…”, a mai spus Funar.
De menționat este faptul că Funar ar fi îndreptățit și la indemnizația pentru foștii aleși locali întrucât el a fost primar la Cluj-Napoca în perioada 1992-2004. Teoretic, fostul senator ar fi putut opta între pensia specială de fost parlamentar și cea de fost primar. În realitate, s-a trezit că pe cea de senator nu o mai primește, iar acordarea celei de primar este amânată în mod repetat.
Și fostul vicepreședinte al Camerei Deputaților din partea PDL Ioan Oltean a inițiat o acțiune similară, împreună cu foști parlamentari din Bistrița-Năsăud. El a precizat că obiecțiile vizează atât chestiuni procedurale legate de modul în care a fost adoptată legea prin care au fost eliminate indemnizațiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor, cât și de fondul legii.
El a amintit că economiile pe care statul român le face prin eliminarea pensiilor speciale pentru foștii senatori sunt mult mai mici decât fondurile pe care le acordă partidelor politice ca subvenții.
„Singurele indemnizații care au fost anulate sunt cele ale parlamentarilor, restul toate sunt în plată. Sigur, suma care se economisește în urma acestui act normativ este de 10-11 milioane de euro pe an. Dacă luați în calcul, partidele politice primesc subvenții de peste 40 de milioane de euro pe an…”, a declarat, pentru FANATIK, Ioan Oltean.
Acesta s-a referit și la faptul că pensiile speciale ale foștilor funcționari parlamentari sunt încă în plată, deși acestea au fost introduse invocându-se tocmai faptul că parlamentarii beneficiază de acest tip de indemnizație.
„La vremea respectivă s-a apreciat că trebuie să beneficieze și ei de un plus de atenție la pensionare și au adoptat acele indemnizații care nu au fost contestate niciodată. E foarte bine că nu au fost contestate că nu mergem pe principiul ‘să moară pe capra vecinului’”, a comentat Oltean.
El a spus că foștii parlamentari au avut venituri mult mai mici prin comparație cu deputații și senatorii care sunt astăzi în funcție.
„Eu am fost 23 de ani în Parlamentul României. La vremea mea, un parlamentar pleca de la 600-700 de euro până la 1.000-1.100 de euro în 2016. Astăzi sunt parlamentari care iau 6.000-7.000 de euro în mână”, a spus Ioan Oltean.
Trebuie totuși precizat că leafa actuală a unui parlamentar în exercițiu care nu deține funcții de conducere în Birourile Permanente sau în comisiile de specialitate trece cu puțin de 2.000 de euro. Pe de altă parte, deputații și senatorii din actuala legislatură pot primi până la 28.080 de lei pe lună ca sumă forfetară pentru funcționarea birourilor parlamentare, din care jumătate este decontată fără niciun document justificativ în afara unei declarații pe proprie răspundere.
Prin Legea 7/2021, adoptată pe 17 februarie anul trecut, a fost modificat Statutul deputaților și senatorilor astfel încât au fost eliminate indemnizațiile pentru limită de vârstă, cum sunt cunoscute pensiile speciale ale parlamentarilor.
La acel moment, se aflau în plată pensiile pentru 780 foști parlamentari, acestea variind în funcție de numărul de mandate avute. La un singur mandat, pensia primită era de 4.500 de lei, pentru ca în cazul celor cu două mandate să ajungă la 8.896 lei. Nivelul maxim era atins de cei cu cel puțin trei mandate, anume 10.951 lei, echivalentul indemnizației unui parlamentar aflat în funcție