Pensiile enorme plătite la Curtea de Conturi. Vechime de numai 4 ani cerută pensionarilor de lux

Angajații Curții de Conturi beneficiază de unele dintre cele mai mari pensii speciale, ei fiind depășiți din punctul de vedere al pensiei medii, doar de către magistrați și aviatori. Spre deosebire de alte instituții, pensiile de serviciu la Curtea de Conturi se acordă după două reglementări distincte.

Câţi bani încasează foştii angajaţi de la Curtea de Conturi din pensiile speciale de serviciu

În momentul de față, Casa Națională de Pensii are în plată 596 de pensii de serviciu pentru foștii angajați ai Curții de Conturi, pensia medie fiind de 8.307 lei, ceea ce înseamnă că statul alocă în acest scop 4.951.000 lei în fiecare lună.

Contribuțiile angajaților Curții reprezintă doar cu puțin peste jumătate din cuantumul pensiei, restul fiind suportat de către bugetul de stat. Partea care se virează de către stat prin Ministerul Muncii este, în medie, de 3.729 de lei.

Consilierii Curții de Conturi, asimilați magistraților

Conducerea Curții este asigurată de 18 consilieri de conturi, dintre care sunt desemnați președintele, vicepreședinții și președintele Autorității de Audit. Toți cei 18 sunt numiți de către Parlament pentru un mandat de 9 ani. Potrivit Deciziei 297/2012 a CCR, aceștia sunt asimilați magistraților astfel că nici măcar guvernul Boc nu a reușit să le retragă acestora pensiile de serviciu. În consecință, consilierii de conturi beneficiază de aceleași condiții de pensionare valabile pentru magistrați.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Condițiile de pensionare ale celor din subordinea conducerii, auditorii publici externi, au fost fixate prin Legea 7/2016, care prevede că aceștia beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Povara plății acestor pensii putea fi chiar mai mare însă există două condiții suplimentare care nu se aplică în cazul auditorilor publici externe. În primul rând, baza de calcul nu include sporul de risc și sporul de solicitare neuropsihică. Pentru alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, precum diplomații, baza de calcul include și sporurile aflate în plată la data pensionării, fapt ce conduce automat la o pensie mai mare.

De asemenea, auditorii publici sunt singurii beneficiari de pensii speciale pentru care nu se face o derogare de la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. Astfel că numărul beneficiarilor este mai mic întrucât nu există posibilitatea pensionării mai devreme decât în cazul persoanelor care își primesc pensia pe principiul contributivității.

Eligibili pentru pensie specială, după numai 4 ani la Curtea de Conturi

În schimb, este permisă o derogare de la vechimea ca auditor. „De pensia de serviciu (…) beneficiază și persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani”, se arată în lege.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Pensia de serviciu se acordă și persoanelor care, la data retragerii din activitate, au o altă ocupație. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de auditorii publici externi aflați în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă unde și-a desfășurat activitatea solicitantul, înaintea eliberării din funcția de auditor public extern.

Pensiile speciale ale auditorilor publici externi ai Curții de Conturi se actualizează în funcți de nivelul salariilor auditorilor aflați în activitate, în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

„Prin sintagma «auditor public extern» se înțelege persoanele care efectuează activități specifice Curții de Conturi, cele care îndeplinesc și alte atribuții legate strict de funcția de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum și persoanele care dețin funcțiile de conducere de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou din structurile de specialitate ale Curții de Conturi și ale Autorității de Audit”, se mai spune în Legea 7/2016.

Răsplată pentru politicienii scoși pe tușă

Dacă auditorii publici externi intră prin concurs la Curtea de Conturi, cei 18 consilieri sunt numiți politic de către Parlament și deseori desemnarea lor a fost o răsplată din partea partidului din care provin sau cu care au avut legături strânse. Practic, funcția de conducere este o sinecură bănoasă pentru mulți politicieni, deseori primită înainte de pensionare.

În momentul de față, președinte la Curtea de Conturi este Mihai Busuioc, un apropiat al fostului lider al PSD, Liviu Dragnea, cu sprijinul căruia a devenit secretar general al Guvernului în cabinetele conduse de către Sorin Grindeanu și Mihai Tudose. De altfel, predecesorul său la conducerea CC a fost fostul premier din perioada 1992-1996, Nicolae Văcăroiu, care a s-a retras la Curtea de Conturi direct din scaunul de președinte al Senatului.

Unul dintre vicepreședinți este Cosmin Nicula, fost parlamentar PSD în mai multe legislaturi, iar celălalt este Ilie Sîrbu, fost ministru al Agriculturii și fost lider de grup al senatorilor PSD. Socrul lui Victor Ponta, Sîrbu a fost socotit una dintre „eminențele cenușii” ale social-democraților în perioada în care ginerele său conducea partidul. Fostul baron PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău, s-a retras din politică pe un postul de vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi.

Printre numirile făcute în iunie 2020 în posturi de consilieri la Curtea de Conturi sunt și alte persoane care provin din politică. Sorin Lazăr a renunțat la mandatul de deputat de Buzău din partea PSD pentru această funcție, precum un alt social-democrat, Ion Călin, care a fost deputat de Dolj în patru legislaturi. Și liberalii au trimis la Curtea de Conturi, o persoană apropiată lor, pe Claudia Boghicevici, deputat PDL în perioada 2008-2016 și ministru al Muncii în  guvernul Ungureanu.

Numirile politice la vârful Curții de Conturi au fost posibile pentru că legea de organizare și funcționare impune condiții destul de laxe în ce privește accederea în această instituție. Astfel, pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiţii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi „pregătire profesională temeinică”, un criteriu subiectiv care lasă partidelor spațiu de manevră în desemnarea unor oameni din rândurile lor.