Pensiile românilor, în pericol, fără o reformă radicală. „Actualul sistem nu este nici sigur, nici drept”

Într-o perioadă în care autoritățile statului încearcă să elimine sau măcar să reducă totalul pensiilor speciale, o reformă la care România s-a angajat prin PNRR, economiștii atrag atenția că sistemul de pensii are nevoie de o reformă radicală.

Reforma radicală a sistemului de pensii

Potrivit unui sondaj derulat în septembrie 2022 de ISRA Center pentru APAPR (Asociația pentru
Pensiile Administrate Privat din România), doar 37% dintre români au încredere că statul nu va avea nici o problemă cu plata pensiilor, iar 55% dintre români se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă. Problemele cu care se confruntă sistemul de pensii din România sunt atât de mari încât autoritățile s-au angajat prin PNRR să ia piept cu această problemă, iar zilele acestea vedem cum Guvernul încearcă să elimine sau măcar să reducă valoarea totală a pensiilor speciale.

Specialiștii atrag însă atenția că problema aceasta a pensiilor speciale este doar marginală, în contextul în care procentul acestor pensii de serviciu este extrem de mic raportat la întreg bugetul de pensii.

„Pensiile speciale sunt un subiect separat, iar a le aborda într-o analiză privind sistemul actual de pensii ar genera mai multe confuzii. Sigur, multe din ele sunt revoltătoare prin faptul că sunt acordate fără să existe contribuție în timpul vieții active, însă situații de genul acesta au mai fost, cum a fost cazul pensiilor agricultorilor care munceau ca niște iobagi pe pământurilor CAP-urilor. Cea mai mare parte a acestor pensii o reprezintă pensiile militarilor, însă acestea necesită o întreagă discuție separată.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

La fel, deranjant este și faptul că mulți beneficiari ai acestor pensii de serviciu se pensionează cu mult înainte de vârsta de 65 de ani, și evident cele mai scandaloase sunt acele pensii care sunt de câteva ori mai mari decât salariul mediu – același stat român care nu se îndură să plătească câteva sute de lei la niște veterani de război sau văduve, își permit să plătească cu zeci de mii de euro pensiile unor foști magistrați.

Doar că, dincolo de revolta noastră cât se poate de îndreptățită, dacă ne uităm la totalul acestor pensii ele reprezintă foarte puțin față de totalul pensiilor din pilonul I. A prezenta eliminarea pensiilor speciale ca o soluție la problema sistemului de pensii, a pilonului I, este demagogie”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechiata, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

În opinia acestuia, o reformă adevărată a sistemului presupune mutarea contribuțiilor de pe pilonul I către pilonul II.

„O adevărată reformă presupune o lichidare a pilonul I și trecut totul pe pilonul II, adică niște contribuții plătite individual, în conturi individuale, acumulate, capitalizate, și care, la sfârșitul unei perioade de contribuții, pe care o putem flexibiliza în funcție de dorința fiecăruia de la o anumită vârstă în sus, vor genera o rentă viageră, niște venituri, sunt mai multe variante echivalente din punct de vedere financiar ce pot fi puse în practică”, a mai precizat acesta.

Digisport.ro

"Bijuteria" de 44 de milioane € de la Cluj-Napoca, transformată în mall. FOTO Noul proiect spectaculos

Așa cum arată studiul publicat în luna decembrie de Institutul European pentru Studii Economice, „Creșterea costului vieții”, studiu semnat Christian Năsulea, Radu Nechita și Diana Năsulea, avertismente privind tendințele de agravare a situației sistemului public de pensii au fost emise încă de la mijlocul anilor 1990, iar soluția adoptată de guvernanți a fost cea sugerată de Banca Mondială, construită pe trei piloni: un sistem public de stat în regim de repartiție (Pilon 1), un sistem administrat privat, cu capitalizare în conturi individuale (Pilon 2) și un sistem cu contribuții voluntare capitalizate în conturi individuale (Pilon 3).

„Diferența este semnificativă: în cazul Pilonului 1, contribuțiile celor activi sunt colectate la comun, în Bugetul Asigurărilor Sociale, și cheltuite imediat pentru pensiile celor mai vechi în sistem. Sistemul este similar unui joc piramidal, cum a recunoscut un ministru al muncii. La Pilonii 2 și 3, contribuțiile sunt depuse, acumulate și capitalizate în conturi individuale, unde se reinvestesc și dividendele sau dobânzile titlurilor din fondul respectiv. Titularul își păstrează dreptul de proprietate asupra acestora, drept care poate fi transmis moștenire urmașilor în caz de deces prematur”, se arată în studiul citat.

Totuși, deși legislația era în formă finală încă din 1998, ea a fost adoptată doar în 2004, iar transpunerea ei în practică a fost întârziată în total cu un deceniu, până în 2007. Contribuțiile obligatorii la Pilonul 2 proveneau din redirecționarea unei părți din contribuțiile stabilite pentru Pilonul 1. Contribuțiile pentru Asigurările Sociale (P1) se ridicau la un total de 29% din salariul brut (9,5% angajat și 19,5% angajator), din care erau redirecționate 2% către P2. În plus, această prevedere se aplica doar contribuabililor care aveau sub 35 de ani în 2007, cei cu vârsta între 35 și 45 aveau posibilitatea să aleagă alocarea celor 2% fie spre P1, fie spre P2. Cei peste 45 de ani rămâneau mai departe integral în sistemul de pensii prin repartiție.

Problemele sistemului public se vor agrava

În urmă cu o săptămână, ministrul finanțelor preciza că anul acesta fondul de pensii va înregistra un deficit de aproape 12 miliarde de lei, și că estimările sunt de reducere a acestuia spre zece miliarde anul viitor. Economistul Radu Nechita subliniază că nu poate fi vorba despre niciun fond de pensii în condițiile în care nu așa funcționează Pilonul I de pensii.

„Pilonul I nu are un fond de pensii. Nu există așa ceva. Este o exprimare eronată. Fondul este ceva care acumulează. Sistemul de pensii este viciat prin construcție, este bazat pe un sistem în care cei care au intrat primii, mai vechii din sistem, primesc niște venituri plătite din contribuțiile celor care intră mai nou în sistem.

Este, așa cum a zis și un fost ministru, un joc piramidal. Este exact definiția jocului piramidal: beneficiile celor care au intrat mai demult sunt plătite de contribuțiile celor noi, fără să existe o investiție sau altă activitate productivă. Contribuțiile colectate lunar sunt plătite dacă nu asta, luna următoare. Nu există rezerve, nu există nimic. Toate pensiile în viitor vor fi plătite ca și acum din contribuțiile colectate de la cei care vor plăti”, a explicat acesta pentru FANATIK.

Economiștii subliniază că întreg sistemul actual de pensii devine nesustenabil în condițiile în care țara noastră înregistrează o natalitate negativă, fără a mai aduce în discuție pensiile ce nu au la bază sistemul de contributivitate.

„Un astfel de sistem părea o bună idee în momentul în care domnul Bismark l-a pus în practică pe la 1870, când el urmărea de fapt generarea unei fidelități cetățenilor noului format Imperiu German față de stat, care le dădea astfel o pensie dacă erau cuminți.

În momentul în care s-a făcut acest lucru alta era natalitatea, alta era vârsta la care oamenii intrau pe piața muncii, intrau pe la 14-16 ani, și nu după un masterat sau două, la peste 23 de ani. Speranța de viață era mai degrabă către 65 de ani, pentru că așa s-a ajuns la această vârstă de pensionare. Bismark i-a întrebat pe staticienii lui, cât trebuie să fie vârsta de pensionare în așa fel încât acest sistem să nu mă coste nimic? Această vârstă nu a fost prelungită deși speranța de viață a crescut cu 20 de ani față de sec. XIX.

Reforma acestui sistem nu poate fi făcută la modul fundamental prin așa numitele reforme para-metrice, adică mai mărim un pic vârsta de pensionare, mai mărim o contribuție, mai reducem o pensie. Asta se face în prezent în România însă. La un moment dat însă va veni vremea când nu se va mai putea revizui astfel, pentru că nu o să fie de unde bani, pentru că de la 10 contribuabili pentru un beneficiar cum erau în secolul XIX, iar în 1990 România avea 3,4 contributori pentru un beneficiar, iar acum raportul este 1 la 1”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Nechita.

Și profesorul de economie Bogdan Glăvan sublinia recent că perioada de timp până când această criză se va aprofunda nu e decât de zece ani, moment din care deficitul bugetului va fi greu de menținut în condițiile în care numărul pensionarilor va exploda.

„Peste 10 ani va ieși la pensie generația numeroasă născută după 1968: vor ieși la pensie câteva milioane de noi pensionari în doar câțiva ani. Să vezi atunci deficit. De fapt, să vezi cum îți ia foc șandramaua de sistem de pensii. Anul 2032 este colea, bate la ușă. 10 ani sunt nimic la scara istoriei. Puteam evita asta?

Da, prin schimbarea sistemului, prin dezvoltarea masivă a pensiei prin acumulare. Dar nu am făcut-o. Socialiștii au sabotat-o permanent, permanent, afirmând că nu are randament, amenințând cu naționalizarea, menținând un procent mic de contribuții virate în pilonul 2 – pentru ce? Ca să întrețină pensionarii speciali, baronii, zecile de mii de incompetenți din administrație, averile infractorilor condamnați etc.”, a explicat acesta.

Un sistem nedrept de pensii

Economiștii sunt de părere că actualul sistem are viciul de a nu fi deloc transparent, de a nu arăta clar care sunt costurile sale și cine sunt cei care beneficiază cel mai mult de pe urma actualului aranjament. Potrivit studiului celor trei economiști români, cea mai recentă estimare a datoriei implicite aferente sistemului actual de pensii, făcută de INS la finalul anului 2015, drepturile de pensie acumulate la sfârșitul anului 2015 erau de 1.320.173,4 milioane lei, adică echivalentul a 185% din PIB-ul din anul respectiv.

Mai mult, profesorul Radu Nechita este de părere că actualul sistem este unul inechitabil, generând o serie de nedreptăți, una dintre acestea fiind aceea că persoanele care mor prematur, sau la scurt timp după pensionare pur și simplu nu beneficiază, ei și urmașii acestora, de roadele anilor de contribuție.

„Acest sistem are foarte multe nedreptăți. Una dintre ele este faptul că dacă ai murit prematur tu nu transmiți nimic urmașilor, poate doar o pensie de urmaș, parțial din pensia pe care ai fi primit-o. Pe de altă parte, într-un sistem prin capitalizare contribuabilul rămâne proprietar, iar dacă el decedează prematur, fondurile respective, valoarea acelui portofoliu este transmisă familiei, la fel ca o bucată de teren sau un apartament.

Lumea poate considera că actualul sistem este în favoarea celor mai săraci. Da, există o redistribuire, și există acele ajutoare care urcă pensiile mici până la nivelul de 1.000 de lei. Adevărata redistribuire însă este făcută către cei care intră mai târziu pe piața muncii, se pensionează, și trăiesc alți 20 de ani apoi. Redistribuirea se face de la cei care mor prematur sau apucă un an sau doi de pensie. Dacă ne uităm profesional cum se întâmplă lucrurile astea vedem că redistribuirea se produce de la cei mai săraci, cu venituri mici, care au munci ce le uzează sănătatea mai mult decât muncile de birou ale unora sau altora.

Este un mecanism viciat prin construcție, deresponsabilizează, care face o redistribuire unde, în ultimă instanță, nici nu știm cine spre cine redistribuie, fiind foarte probabil ca cei mai săraci să fie dezavantajați de acest mecanism”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.

Mai mult, acesta arată în studiul citat că sistemul ce are la bază pilonul II este mult mai eficient decât cel pe bază de contribuție la pilonul I. Este comparat astfel, pe perioada 2008 -2011, perioada în care cele două au existat simultan, care este pensia de care beneficiază un salariat ce primește un salariu mediu pe economie.

„Aplicând formula de calcul pentru perioada 2008-2021, pensia lunară aferentă asigurată de Pilonul 1 ar fi de 634 lei (1586×14/35). În realitate, ea ar fi mai mică pentru un stagiu incomplet de cotizare. Dacă acest salariat mediu ar fi avut însă posibilitatea de a depune toate aceste contribuții în pilonul 2, valoarea lor cumulată la sfârșitul anului 2021 s-ar fi ridicat la un portofoliu de 202.690 lei, în ipoteza unui randament nominal de 7,82%, egal cu randamentul mediu al fondurilor de pensii din Pilonul 2 din țara noastră.

Presupunând același randament mediu și în continuare, această sumă ar genera un
venit anual de 16.863 lei. Aceasta înseamnă că dacă ar fi fost acumulate și capitalizate în Pilonul 2 toate contribuțiile, pensia lunară al acestui portofoliu s-ar ridica la 1321 lei, păstrând neatins portofoliul acumulat, acesta rămânând moștenire”, se arată în studiul citat.

Potrivit acestuia unei astfel de reforme se va opune în primul rând actuala clasă de privilegiați, amintind că politicienii și-au votat pensii speciale, și subliniază că adeseori cei care se opun acestei reforme invocă faptul că pilonul II este unul lipsit de siguranță, cu bani investiți la bursă ce pot dispărea peste noapte.

„Se folosește bau-bau-ul FNI-ului și altor mega-escrocherii favorizate de clasa politică. Oamenii nu știu că alternativa separă valoarea fondului de administrator. Faptul că dă faliment un administrator nu înseamnă că îți dispare și contribuția la pensie. E ca și cum ar da faliment o asociație la care ți-ai dat în arendă terenul. Bătaia ta de cap dacă dă faliment asociație va fi să găsești o alta.

Da, este adevărat că bursa urcă și coboară, fluctuațiile astea sunt prezente pe termen scurt. Dar, o investiție lună de lună, timp de 35 de ani, face ca probabilitatea de pierdere a capitalului să fie zero. Oricine se poate uita în istoria financiară din ultimele două secole și vedem că investițiile pe o piață transparentă, și dacă luăm cei mai răi 35 de ani din istorie, și cei cu războaie și Marea Criză, pe 35 de ani tu ești câștigător. În alocarea de portofoliu oricum ponderea acțiunilor e mai mare la început și apoi se mută către titluri mai puțin volatile, înlocuim acțiunile cu obligațiunile, a căror valoare nu este atât de volatilă”, a mai declarat Radu Nechita pentru FANATIK.