Pensiile speciale ale primarilor, la un pas de a fi eliminate. Un nou proiect în Parlament

SPECIAL FANATIK
Adrian Ilie   
în HotNews
22/04/2021, 16:29
Pensiile speciale ale primarilor, la un pas de a fi eliminate. Un nou proiect în Parlament SPECIAL FANATIK
Primarii și-ar putea pierde pensiile speciale în cursul acestui an/ Colaj foto Fanatik

Pensiile speciale ale primarilor ar putea fi eliminate în acest an, însă eliminarea este incertă, iar subiectul riscă să provoace tensiuni în coaliția de guvernământ. USR-PLUS a  depus un proiect de eliminare a acestor pensii, însă adoptarea sa este deja pusă sub semnul întrebării.

Proiectul privind eliminarea din Codul Administrativ a articolului prin care au fost legiferate pensiile speciale a fost depus în urmă cu trei zile la Camera Deputaților, însă a trecut neobservat pe fondul tensiunilor din coaliție de după demiterea lui  Vlad Voiculescu.

Deși parlamentarii USR-PLUS au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență, acest lucru nu a fost aprobat în Biroul Permanent al Camerei.

Pensiile primarilor, amânate de două ori, dar neabrogate

Proiectul celor de la USR-PLUS este foarte simplu constând într-un singur articol care prevede abrogarea articolului 210 din Codul Administrativ de la 1 ianuarie 2022, unde este prevăzută acordarea indemnizației pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. Data nu este aleasă întâmplător, deoarece Codul Administrativ este în vigoare, însă aplicarea prevederilor articolului 210 a fost amânată de două ori: o dată de guvernul Orban pentru anul 2020, a doua oară de către guvernul Cîțu pentru anul 2021. Teoretic, pensiile foștilor aleși locali ar trebui  să intre în plată începând cu anul viitor.

Pentru ca plățile să nu se facă este nevoie de un proiect de lege care să le abroge explicit. O asemenea lege ar putea fi adoptată fără riscul ca judecătorii de la Curtea Constituțională să o declare neconstituțională, întrucât există o decizie CCR în acest sens încă din 2016.

De principiu, pensiile de serviciu se acordă unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente unei cariere profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal. Or, nu se poate susține că o persoană care deține calitatea de ales local își formează o carieră profesională în această funcție”, se spunea în Decizia 22/2016 a CCR.

Pe lângă aceste considerente, în proiectul depus săptămâna aceasta sunt invocate și considerente de ordin financiar, cum ar fi acela că nu este cunoscut impactul financiar al acordării acestor indemnizații pentru foștii primari, viceprimari, șefi ai CJ-urilor și vicepreședinții acestora din 1992 încoace, așa cum prevede Codul Administrativ.

În lipsa acestor elemente de fundamentare a instituirii măsurii se poate trage concluzia că la adoptarea noului Cod Administrativ s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

Procedura de urgență solicitată pentru acest proiect nu a fost aprobată de Biroul Permanent. Deputatul Oana Murariu (USR-PLUS), secretar al Camerei Deputaților, a precizat că nu s-a ajuns la un consens pe această temă în cadrul comitetului liderilor de grup. Pe de altă parte, Murariu este încrezătoare că proiectul va fi adoptat în acest an, deoarece partidele din coaliție și-au reconfirmat angajamentul față de acest obiectiv prin noul protocol încheiat în urmă cu două zile.

Unul dintre punctele Actului adițional la Acordul de Guvernare, semnat marți 20 aprilie 2021, prevede ,,Reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității până la finalul anului”. Astfel, există premisele – asumate și în scris – ca toate părțile semnatare al acestui act adițional să acționeze convergent, astfel încât situația pensiilor speciale ale aleșilor locali să fie tranșată cât mai curând posibil”, a declarat Oana Murariu pentru FANATIK.ro.

Rezistența primarilor din teritoriu

Inițiativa fusese anunțată de către președintele USR, Dan Barna, încă de la mijlocul lunii februarie, imediat după ce au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.

Proximă este categoria primarilor, pentru că acele pensii nu au intrat încă în plată şi atunci este firesc ca în perioada următoare să nu ajungem în situaţia de a intra în plată (…) Asta am stabilit în şedinţa coaliţiei: în următoarele două luni vom face un calendar pentru fiecare categorie şi cea a pensiilor primarilor e proximă, prin faptul că era deja un proiect de lege. Aici nu sunt dificultăţi”, spunea atunci Dan Barna.

Proiectul la care se referea Barna era depus din legislatura trecută, însă a fost blocat la Comisia de administrație a Camerei la sfârșitul anului trecut. Pe 16 decembrie, comisia ar fi trebuit să voteze raportul privind proiectul de abrogare, dar la momentul votului, în mod misterios, mai mulți deputați au reclamat că au rămas fără conexiune la internet astfel încât nu au putut vota pentru că ședința se desfășura online.

Pentru a împiedica plata pensiilor speciale pentru primari din acest an, nou instalatul guvern Cîțu a adoptat o ordonanță de urgență pe 30 decembrie prin care, printre altele, a prorogat cu un an plata acestor pensii. Măsura a provocat nervozitatea primarilor din Asociația Municipiilor din România, condusă chiar de către liberalul Emil Boc.

Deși OUG nu prevedea alte măsuri care să afecteze administrația locală în afară de amânarea acordării pensiilor, primarii marilor orașe au reclamat că proiectul de ordonanță nu a stat 10 zile în dezbatere publică, așa cum prevede legea. Numai că acest lucru ar fi însemnat ca articolul privind pensiilor speciale ale aleșilor locali să intre în vigoare peste numai câteva zile.

Dialogul instituțional nu este o opțiune a unui ministru sau a unui funcționar din minister , ci o obligație legală a Guvernului Romaniei , statuată atât în Codul administrativ, cât și în Carta europeană a autonomiei locale, iar Asociația Municipiilor din România nu va lăsa nesancționate, public și juridic, derapajele de la această obligație”, se arăta într-un comunicat al AMR semnat, în afară de Boc, și de alți primari liberali precum Mihai Chirica (Iași), Ciprian Ciucu (București – Sectorul 6), Ion Lungu (Suceava) ș.a. De asemenea, apăreau și semnăturile primarilor UDMR Korodi Attila (Miercurea-Ciuc) și Kereskenyi Gabor (Satu Mare), dar și ale unor primari recent aleși din partea USR-PLUS.

Revolta primarilor din marile orașe pune presiune pe șefii de partid de la București astfel că abrogarea pensiilor speciale este sub semnul întrebării, iar faptul că proiectul de lege depus în urmă cu trei zile de USR-PLUS nu va fi dezbătut în procedură de urgență arată că dezbaterile pe marginea acestuia ar putea fi tergiversate.

Articolul 210 din Codul Administrativ prevede că pensiile speciale ale foștilor primari se calculează în funcție de salariile primarilor în funcție, ca produs al numărului de luni de mandat (dar nu mai mult de trei mandate) cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Problema este că primarii și președinții de CJ au căpătat dreptul de a-și fixa singuri salariile, decizii ale consiliilor locale, fapt care a făcut ca primarul unei comune prăfuite să aibă un salariu foarte bun.

Închide ×