News

Cum au ajuns strungarii şi ofiţerii să beneficieze de pensii speciale pentru ziarişti. Lege modificată în Parlament în favoarea lor

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost folosită de politicieni și instituțiile militarizate ale statului pe post de „casă de pensii” auxiliară.
28.06.2021 | 12:44
Cum au ajuns strungarii şi ofiţerii să beneficieze de pensii speciale pentru ziarişti. Lege modificată în Parlament în favoarea lor
Președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, susține că o treime dintre cei 4.000 de membri primesc deja indemnizația/ Foto montaj Fanatik
ADVERTISEMENT

FANATIK.ro a dezvăluit deja că o serie de politicieni, ofițeri superiori sau persoane cu probleme penale încasează indemnizații de 50% în plus la pensie ca membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Prezentăm astăzi mecanismul prin care UZPR a fost transformată într-un fel de casă de pensii pentru o serie de privilegiați care primesc bani în plus de la stat, sub pretextul calității de jurnalist, meserie cu care nu au avut decât tangențe vagi sau chiar deloc.

ADVERTISEMENT

În această situație s-a ajuns atât din cauza unei legi care a fost modificată în Parlament astfel încât a fost deturnată de la scopul inițial, cât și din cauza ușurinței cu care UZPR a primit noi membri care apoi au primit indemnizația odată cu ieșirea la pensie sau urmează să o primească după retragerea din activitate.

De la o lege pentru jurnaliști la una pentru militari

Inițial, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a încercat o multă vreme să capete același statut cu celelalte uniuni de creație, precum Uniunea Scriitorilor sau Uniunea Artiștilor Plastici astfel încât membrii săi să poate beneficia de un plus de 50% la pensie, cu condiția ca acest plus să nu depășească echivalentul a două salarii minime brute, adică 4.600 de lei pentru anul în curs. Măsura a fost adoptată prin Legea 8/2006, însă ziariștii nu au fost incluși printre beneficiari

ADVERTISEMENT

Formal, inițiativa legislativă a UZPR a fost promovată în 2015 de fostul senator Haralambie Vochițoiu care a  preluat textul propus de Uniune. Însă odată ajunsă în Parlament, legea a fost folosită pentru creșterea pensiilor unor persoane care aveau deja pensii speciale

Potrivit unor surse FANATIK, apropiate de discuțiile de la acea vreme, ar fi fost făcute unele presiuni venite dinspre Ministerul Apărării și cel de Interne ca în lege să fie incluși printre beneficiari și ofițerii care au lucrat în presa militară care oricum aveau pensii speciale în calitate de cadru militar. Căderea guvernului Ponta în urma protestelor de după Colectiv nu a schimbat situația, iar PSD și PNL au căzut de acord să facă un favor militarilor, astfel că reprezentanții celor două partide au introdus în lege un articol prin care, în cazul militarilor, sporul la pensie era de 10%.

Amendamentul era justificat – culmea! – prin faptul că se urmărea eliminarea unei discriminări între jurnaliștii civili care urmau să primească indemnizația și jurnaliștii militari. „Este necesară stabilirea unui procent din cuantumul pensiilor de serviciu rezultate în urma aplicării legii speciale, care să nu adâncească diferenţele dintre veniturile de înlocuire a salariilor între cele două categorii de pensionari”, era motivat amendamentul în raportul inițial privind proiectul de lege. Eliminarea „discriminării” a făcut ca jurnaliștii militari să poată beneficia de două pensii speciale, una pe baza Legea 223/2015 privind pensiile militare și cealaltă prin proiectul care-i viza pe jurnaliști, pe când ziariștii civili primeau doar o indemnizație calculată la 50% din pensia contributivă.

ADVERTISEMENT

Indemnizația de la UZPR, o „reparație” pe banii contribuabililor

Însă acest spor decis din comisie nu a fost găsit satisfăcător astfel că, în ședința plenului Camerei Deputaților din 29 martie, proiectul a fost retrimis la Comisia de muncă la cererea grupului PNL, pe motiv că nu a fost inclus în raport un amendament al deputatului Gheorghe Ialomițianu care prevedea ca și pentru militari indemnizația să fie tot de 50%, nu de 10%.

Al doilea raport a mărit procentul la 50%, majorare pentru care liberalii și social-democrații din Comisia de muncă și-au dat mâna. În plen, Ialomițianu plângea de mila militarilor din uniunile de creație care, de la 1 ianuarie 2016, nu mai puteau cumula cele două pensii speciale. La acea dată erau 2.000 de persoane aflate în această situație.

Din păcate, începând cu 1 ianuarie 2016, o categorie importantă a fost omisă de la prevederile acestei legi. Şi mă refer la pensionarii militari care fac parte din Uniunea creatorilor. Nu ştiu din ce motive, la sfârşitul anului 2015, atunci când s-a separat gestionarea fondurilor pentru pensii între Casa Naţională de Pensii şi casele sectoriale, peste 2.000 de pensionari, membri ai Uniunii creatorilor – mă refer la cei din sistemul militar – au fost omişi. Prin acest proiect de lege se face o reparaţie”, spunea Ialomițianu.

ADVERTISEMENT

Indemnizație pentru șefii birourilor de presă

„Reparația” făcută pe banii contribuabililor, de fapt o escrocherie legală, nu a fost aprobată de toate partidele. UDMR s-a opus, fără succes, adoptării legii, sesizând tocmai faptul că reprezenta un privilegiu suplimentar pentru o categorie care oricum era avantajată față de alți pensionari.

Fără a avea vreo problemă cu ziariştii, acest proiect de lege include cea de-a opta artă, a ziaristicii pentru că şi ei, cică, au asociaţii de creaţie a ziariştilor. Eu însumi sunt membru al unei astfel de asociaţii. Ce spune legea? Că aceşti creatori din cele 7 arte primesc un procent din salariul pe care-l au, în plus, să le mărim pensia cât de cât la un nivel decent. I-am inclus şi pe ziarişti. Şi ne trezim că îi includem şi pe militari. Atunci, mă includeţi şi pe mine? Sunt deputat, voi avea o indemnizaţie şi o pensie şi, eventual, pentru că sunt membru al unei astfel de asociaţii, mai primesc un spor de… la sută, din ce îmi revine din pensie, pentru că pensia militarilor nu e atât de mică ca a unui actor.

Şi, încă o dată, această prevedere legală se referă la un procent din pensia pe care o are persoana respectivă. Eu nu cred că ziariştii militari au o pensie atât de redusă încât să li se mărească pensia cu procentul respectiv, care se calculează în raport cu pensia pe care o au, să aibă o pensie cât de cât decentă”, avertiza deputatul UDMR Marton Arpad.

ADVERTISEMENT

Problemele legii sunt admise chiar de către președintele Uniunii Ziariștilor, Doru Dinu Glăvan, care a precizat că în proiectul pe care îl propusese nu era nicio prevedere referitoare la militari. „Legea noastră era pentru civili. Trebuia făcută separat pentru militari (…) Avem militari care n-au făcut gazetărie, au fost șefi de birouri de presă, dar erau membri ai Uniunii din 1991”, a declarat Doru Dinu Glăvan pentru FANATIK. Fiind membri ai UZPR, acestora trebuie să li se dea indemnizația, unii dintre ei obținând chiar decizii judecătorești atunci când li s-a refuzat plata. Glăvan recunoaște și faptul că Legea 83/2016 ar fi trebuie să prevadă reguli clare pentru acordarea indemnizației.

Criteriile pentru pensia specială, stabilite în UZPR

Astfel că regulile au fost stabilite în interiorul UZPR, o situație stranie în care un ONG stabilește o obligație pentru stat să plătească niște pensii. Statul român nu este foarte interesat de modul în care sunt stabilite aceste pensii. Astfel, Casa Națională de Pensii Publice nici măcar nu știe câți pensionari primesc indemnizația pentru fiecare uniune de creație în parte, toate pensiile pentru membrii uniunilor din creație fiind contabilizate împreună.

La nivelul lunii mai 2021, în evidențele CNPP sunt 13.248 beneficiari de indemnizații stabilite în baza Legii 8/2006. Întrucânt în evidențele instituției noastre, codificarea se face în raport cu legea în baza căreia se stabilesc drepturile respective și nu există o codificare specifică pentru uniunea de creatori (aceasta nu este necesară în generarea rapoartelor lunare și anuale), vă informăm că nu vă putem comunica numărul beneficiarilor care sunt membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România”, se arată în răspunsul Casei Naționale de Pensii la o solicitare FANATIK.

În UZPR, criteriul de acordare a indemnizației, în momentul de față, este ca beneficiarii să aibă cel puțin 10 ani de activitate publicistică. Nu este nevoie ca aceștia să fi fost angajați cu carte de muncă într-o instituție de presă, fiind suficient statutul de colaborator. Glăvan susține că regula este suficientă pentru o triere a dosarelor de înscriere în Uniunea și a celor de acordare a indemnizației. „Nu oricine ajunge membru, este o rigoare cu privire la analiza dosarelor”, a precizat președintele UZPR.

Însă după ce apartenența la UZPR a devenit o miză financiară, lucrurile în Uniune au luat-o razna. Pentru acordarea indemnizației de 50%, fiecare persoană trebuia să depună un dosar care era apoi analizat în Comisia de Atestare Profesională a UZPR.  Inițial, erau trei cerințe, mult mai stricte decât cea de acum: 15 ani vechime în presă; studii superioare sau dovedirea calității de „persoană de notorietate publică”, pentru cei cu studii medii; dovedirea vechimii neîntrerupte de cinci ani în UZPR, prin plata cotizației anuale, fiind interzisă plata retroactivă a cotizației ceea ce ar fi reprezentat „cumpărare de vechime”.

Cerințele au fost încălcate aproape imediat după adoptarea legii. „După mai 2016, s-au schimbat lucrurile, ne-am trezit cu maldăre de dosare (…) S-a deschis robinetul și au venit oameni care nici nu ne băgau în seamă până atunci. Au ajuns membri în Uniune secretare, purtători de cuvânt. Înainte nici măcar crainicele de la radio nu le primeam”, a declarat Gheorghe Frangulea, fostul șef al Comisiei de Atestare.

4.000 de actuali și viitori pensionari „speciali”

Până în decembrie 2016, erau doar 300 de persoane care ar fi avut dreptul la indemnizație. Un an mai târziu, numărul lor crescuse de cinci ori, ajungând la 1.500. În momentul de față, potrivit spuselor lui Doru Dinu Glăvan, sunt 4.000 de membri în UZPR, dintre care aproximativ o treime sunt deja pensionari. Iar numărul de membri continuă să crească. Problema nu era neapărat că subit o hoardă de jurnaliști s-a repezit să se înscrie într-o „organizație în care înainte nu venea nimeni”, după cum spune Frangulea. Problema era că în Uniune s-au înscris oameni care nu aveau dreptul să fie membri, potrivit prevederilor statutare.

Gheorghe Frangulea susține că președintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan, a început să primească membri peste capul Comisiei de Atestare, iar unii dintre ei și-au cumpărat vechimea în UZPR prin plata retroactivă a cotizației, astfel încât să capete mai repede dreptul la indemnizație. Frangulea a precizat că Glăvan elibera adeverințele imediat după ce aspiranții plăteau cotizația, fără să aștepte verdicul Comisiei de Atestare.

Membrii Comisiei s-au răsculat împotriva lui Glăvan, iar într-un raport din 13 iunie 2017 l-au acuzat pe acesta că a acordat 43 de adeverințe pentru indemnizație fără să existe acordul comisiei sau al Consiliului Director al UZPR, căruia îi solicitau să ia măsuri de sancționare împotriva lui Glăvan.

S-au emis adeverințe, eliberate de președintele UZPR, domnul Doru Dinu Glăvan, fără a lua în calcul faptul că cererile formulate de petenți nu au fost semnate de președintele Comisiei de Atestare Profesională. Valoarea medie a fondurilor indemnizațiilor puse în plată este, în medie, este de 43.000 lei lunar sau de 516.000 lei anual”, se arăta în raportul care poate fi lecturat integral AICI.

Pensii speciale pentru strungari, polițiști și „lucrători cu munca politică”

Raportului îi era anexată lista celor 43 de dosare-problemă, în care fie documentația nu era completă, fie era evident că persoanele respective nu au lucrat ca ziariști ori nu aveau vechimea necesară de 15 ani pentru acordarea indemnizației.

Prezentăm mai jos câteva nume din respectiva listă, nume respinse de Comisie, dar aprobate de președintele Glăvan:

Ardeleanu Ștefan –În CM (cartea de muncă – n.red.), 1952-1972/lucrator cu munca pol.la ziarul “ Înainte”-Craiova; 1973-1987/sef de sectie, red.pr.la Înainte; are articole datate si semnate, din per.1968-1972

Arsene Vasile – Nu are studii superioare; are adeverinta MAI, conform careia a activat ca personal contractual/ 1977-1993, ca subofiter/ 1993 si 2005 si agent de politie/ 2005- 2011.

Butoi Dumitru – 1968-2010/strungar, lacatus, mecanic, technician, sef formatie PSI, sef grupa pompieri, sef serviciu, inspector de specialitate PSI.

Corpade Constanta – În CM, 1979-1982/lucrător cu munca pol.la Academia St.Gheorghiu;1982-1984/redactor la Drumul socialismului;1984-1989/luc.cu munca pol la CJ Hunedoara;1990-2001/redactor, publ.comentator la SC Adevarul;2001-2011/consilier la Prefectura jud.Hunedoara. Are 13 ani vechime in presa.

Lista completă poate fi vizualizată AICI.

Scandaluri în serie la UZPR

Ulterior, lista s-a lungit până a cuprins 138 de nume. În august 2017 când Consiliul Director a dispus suspendarea lui Doru Dinu Glăvan din Uniune și propunea excluderea acestuia la următoarea Adunare Generală. În locul său a fost desemnat ca interimar vicepreședintele Ion Petrescu, fost șef al trustului de presă al MApN.

La scurtă vreme însă, Doru Dinu Glăvan a obținut anularea acestei decizii de către o adunare generală convocată de el, iar cei care au vrut să-l îndepărteze din Uniune s-au trezit chiar ei excluși. Astfel, s-a ajuns la un val de procese, dintre care unele încă sunt pe rolul instanțelor. Cert este că Glăvan a reușit să se mențină în fruntea UZPR până astăzi.

Printr-unul dintre aceste procese a obținut reprimirea calității de membru UZPR un fost membru al Comisiei de cenzori, Dumitru Secrieru. El a fost primul dintre contestatarii lui Glăvan, după ce acesta din urmă a preluat conducerea Uniunii în 2012. Secrieru l-a acuzat pe Glăvan, într-un raport din 2015 că a făcut cheltuieli din fondurile Uniunii pe care nu le poate justifica prin documente. Acuzele au fost respinse în Adunarea Generală. Potrivit unor surse din UZPR, Secrieru a sesizat și parchetul, însă plângerea a fost clasată întrucât nu viza fonduri publice.

Era un raport plin de minciuni. Eu am băgat 300.000 de lei din banii mei în  Uniune pe care i-am recuperat mai târziu”, a afirmat Glăvan, continuând că acțiunile lui Dumitru Secrieru ar fi fost motivate de faptul că nu a obținut funcția de președinte al Comisiei de cenzori.

Ulterior, a plecat din  conducerea Uniunii și secretarul general Benone Neagoe. Președintele Glăvan susține că acesta nu ar fi înregistrat în contabilitate toți banii primiți drept cotizație, la care se adaugă „alte matrapazlîcuri”. În schimb, Benone Neagoe invoca în demisie „modul incorect în care președintele Doru Dinu Glăvan gestionează fondurile uniunii și aplicarea Legii 83/2016”.

Ancheta penală trenează de 4 ani

Abia după aceste două „rebeliuni” a venit și raportul Comisiei de Atestare și îndepărtarea temporară de la conducere a lui Doru Dinu Glăvan, care-i numește „puciști” pe cei care au vrut să îl schimbe din funcție. Imediat după suspendare a fost depusă o plângere penală la Parchet pentru delapidare, însă ancheta trenează și acum.

După o săptămână de la suspendare, Glăvan a recunoscut în Consiliul Director că a dat adeverințe la 43 de persoane care nu aveau dreptul, că a făcut acte de caritate. S-a făcut o plângere la Parchet pentru delapidare. Când a fost depusă, în vara anului 2017, prejudiciul era calculat la 3-4 milioane de euro”, a declarat, sub protecția anonimatului, un fost membru al conducerii UZPR.

Gheorghe Frangulea, fostul președinte al Comisiei de Atestare, acuză Parchetul de indolență întrucât procurorul de caz a încercat să claseze dosarul, fiind obligat să-l redeschidă prin decizia instanței. Mai mult, Frangulea ar fi fost singurul audiat în dosar până acum.

În replică, Glăvan susține că Frangulea ar fi refuzat fără justificare solidă atestarea profesională unor oameni care veniseră cu sute de articole publicate de-a lungul carierei și care ar fi avut dreptul la indemnizație. În ce privește suspendarea sa din 2017, el susține că „puciștii” s-ar fi folosit de faptul că a semnat acordarea adeverinței pentru indemnizație unor persoane fără acordul Consiliul Director, deși nu ar fi fost nevoie de acesta întrucât cererile fusese aprobate în  Comisia de Atestare.

Statul, indiferent la modul cum îi sunt cheltuiți banii

Cert este că la mai puțin de doi ani de la adoptarea legii prin care jurnaliștii aflați la pensie puteau primi indemnizația, din fosta conducere a UZPR rămăsese doar Doru Dinu Glăvan, fiind excluși cei doi vicepreședinți, secretarul general și președintele Comisiei de Atestare.

Deși disputa are ca miză bani publici, proveniți din taxele impuse contribuabililor, statul român nu a trimis nicio instituție de control la Uniune, iar plângerea penală pentru delapidare nu a fost soluționată într-un fel sau altul nici măcar după patru ani de la depunerea ei.

Disputele din interiorul Uniunii au impact direct asupra finanțelor statului. Sunt cazuri în care persoane excluse din interiorul Uniunii au fost puse să restituie banii primiți până atunci ca indemnizație. Alții, care au recâștigat calitatea de membru în instanță, cer plata retroactivă a indemnizației pentru perioada în care au fost excluși din UZPR.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri