În activitatea publicistică, renumitul autor al unor cărți de politică și afaceri externe a fost atras adesea de reapariția tensiunilor culturale și istorice suspendate temporar în timpul Războiului Rece.
Acum, Kaplan s-a referit la invadarea Ucrainei ca la o călătorie extremă și riscantă al cărei final nu poate fi intuit de Vladimir Putin, căruia i-a sugerat să fie atent la germenii ce au dus la prăbușirea regimului condus de Nicolae Ceaușescu în Decembrie 1989.
Titlul ales de reputatul autor american pentru analiza din Bloomberg? ”România se teme de Putin, dar și Putin ar trebui să se teamă de România”. Astfel, Robert David Kaplan observă modul în care românii și moldovenii împart o graniță lungă cu Ucraina.
De asemenea, el subliniază că ambele părți pun la îndoială angajamentul Occidentului în cazul în care trupele rusești s-ar îndrepta spre România și Republica Moldova.
De asemenea, el își amintește că în 1984, în timpul celei mai întunecate perioade a regimului stalinist al dictatorului român Nicolae Ceaușescu, a vizitat Târgoviște.
Autorul american a notat că la acea vreme a văzut un oraș infernal, cu străzi pline de noroi, câteva mașini dărăpănate, fără niciun loc decent pentru a mânca și cu gunoaie peste tot. În plus, el a remarcat că oamenii arătau și miroseau urât.
În urmă cu două săptămâni, el a revizitat Târgoviște pentru prima dată în aproape patru decenii. În prezent a realizat că este un oraș strălucitor și plin de viață, cu drumuri noi cu limitatoare de viteză, flori și garduri vii tunse, supermarketuri, restaurante noi și mașini de ultimă generație peste tot.
Americanul a remarcat că oamenii arătau și se îmbrăcau ca în Occident. În opinia acestuia, Târgoviște este un miracol făcut de apartenența României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană.
El crede că regiunile României și ale altor state din Europa Centrală și de Est care au aderat la NATO și UE arată asemănător. Kaplan crede că revoluția occidentalizării care a avut loc dincolo de capitalele fostei Europe comuniste este responsabilă pentru situația din prezent.
Mai mult, el a notat că ideea promovată de unii membri ai comunității politice de la Washington (n.r. – extinderea NATO și a UE a fost o greșeală și a condus la războiul din Ucraina) este subminată de realitatea de pe teren.
Americanul a mai observat că stabilitatea politică și economică a Occidentului se extinde acum până la granița cu Rusia. El este ferm convins că dacă Târgoviște și alte orașe din nordul Poloniei nu s-ar fi dezvoltat în ultimele trei decenii, SUA și aliații săi democratici s-ar fi confruntat cu o divizare economică și culturală a Europei, similară cu aceea din timpul Războiului Rece, cu o Rusie colosală, semănând răul.
Totuși, acesta a completat că nu toate țările au înregistrat câștiguri egale în două decenii. dar populismul autocratic al premierului Ungariei, Viktor Orban, și dezordinea politică din Bulgaria nu sunt decât o mică mostră despre ceea ce s-ar fi putut întâmpla pe o mare parte a continentului european fără NATO și extinderea UE.
Cu toate acestea, acesta nu poate ignora că România, cu cea mai mare populație și cel mai mare teritoriu din sud-estul Europei, este o națiune îngrijorată. De ce are impresia asta? Pentru că țara noastră ar fi fost prinsă în capcană din cauza apropierii geografice față de Rusia, a cărei armată a invadat Ucraina.
În analiza citată s-a mai precizat că România și Republica Moldova, vorbitoare de limbă română, au o graniță mai lungă cu Ucraina decât are Polonia. Kaplan știe că România Mare a fost ocupată parțial de Rusia de 10 ori din anul 1711 până în prezent.
La un seminar organizat cu experții români în informații și apărare la București, el a înțeles că prognoza pentru Ucraina este sumbră în Capitală. Experții români cred că președintele rus Vladimir Putin va continua să avanseze cu greu în estul Ucrainei și, în cele din urmă, va anexa regiunea Donbas, declarând că orice activitate militară ucraineană ulterioară în această zonă va constitui un atac asupra Rusiei.
Experții români se așteaptă ca Putin să construiască încet un pod terestru spre Crimeea, dar și mai departe, ajungând în cele din urmă în Moldova și în regiunea autonomă Transnistria.
Pentru că armata lui Vladimir Putin avansează încet în Donbas, el nu are momentan capacitatea de a invada Moldova. Despre țara vecină, Kaplan a scris că este o fostă republică sovietică și un stat slab instituționalizat de numai 2,6 milioane de locuitori, cu o rată a inflației de 29% în luna mai.
Cât despre aliații europeni care vin în ajutor, americanul a subliniat că românii nu au deloc încredere în Franța și Germania, care are construite cele două gazoducte Nord Stream pentru gazul rusesc.
”Și ceea ce se construiește, în cele din urmă se folosește.” Asta i-a spus lui Kaplanun un analist local la București. Se pare că a fost un refren pe care l-a auzit și la alții: când va veni iarna, iar Germania și alte părți ale Europei vor suferi din cauza încălzirii, atunci se va eroda hotărârea europeană împotriva Rusiei.
Mai departe, analiza se oprește asupra unui alt moment istoric. Autorul a notat că în ciuda dezvoltării economice din ultimele trei decenii, Occidentul încă mai are de dovedit în România. Bun cunoscător al istoriei, americanul s-a referit la sfârșitul anilor 1940 și 1950, perioadă în care românii au așteptat în zadar un efort de eliberare din partea democrațiilor occidentale pentru a răsturna regimul comunist nemilos al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Astfel, acesta și-a amintit ce i-a spus ”regretatul Silviu Brucan, marele bătrân al comunismului românesc”, în 1998, când l-a întrebat de ce a devenit stalinist în tinerețe: “De ce?”, a întrebat retoric. “Pentru că Occidentul nu a pierdut Europa de Est la Ialta, în 1945, ci a pierdut-o în 1938, la München. Nu erați nicăieri. Așa că, după München, singura alegere pentru români era între Hitler și Stalin“.
În continuarea analizei sale, Kaplan a precizat că extinderea NATO și a UE în 2004 și 2007 a avut loc în timp ce Rusia lui Putin era încă relativ slabă. Astfel, în ochii românilor, abia acum vine adevăratul test pentru Occident. Oamenii sunt îngroziți de faptul că tăria de caracter a Europei va slăbi. Doar președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson (pe cale să părăsească funcția) sunt de încredere la București.
Americanul a revenit la vizita de la Târgoviște și a susținut ce impresii a strâns din locul în care Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost judecați și executați în ziua de Crăciun, eveniment care ar avea o legătură directă cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Astfel, el a consemnat că dictatorii au băut din plin din paharul puterii după ce s-au întâlnit cu președinți și prim-miniștri, după ce au călătorit într-o trăsură cu regina Elisabeta a II-a și au fost obiecte de adulație la mitinguri puternic puse în scenă.
Totuși, cei doi s-au trezit înghesuiți într-un colț al unității militare din Târgoviște, în fața unei mese de placaj și așezați pe două scaune, ca la grădiniță. Cu doar două zile mai devreme, ei dețineau în esență un palat comparabil ca mărime cu Pentagonul.
Din sala de judecată au fost conduși într-o curte unde au legați la ochi și împușcați. Cu privire la execuția Ceaușeștilor la 25 decembrie 1989, autorul a tras următoarea concluzie: tot ce s-a întâmplat bun în România își are originea în acel moment.
În toate vizitele pe care le-a făcut în România de-a lungul deceniilor, acesta nu a detectat niciodată vreo remușcare pentru modul în care cei doi soți Ceaușescu au fost lichidați.
El nu uită modul în care politica externă a lui Ceaușescu a fost superficial independentă față de Uniunea Sovietică. Mai mult, a scris că românii, spre deosebire de mulți din Occident, nu s-au lăsat niciodată păcăliți de ruși.
Kaplan a notat că românii știau că, dacă Uniunea Sovietică nu ar fi fost atât de apropiată geografic, ei ar fi fost scutiți de coșmarul comunist de aproape o jumătate de secol.
Concluziile de la finalul analizei? Cu toate vicisitudinile guvernelor democratice slabe și corupte de după 1989, viața de aici este mai bună și mai sigură decât în orice moment din istoria lor.
De asemenea, Kaplan a mai scris că România este un stat de drept dedicat drepturilor individului, nu unei voințe și unui destin colectiv mitic, precum România lui Ceaușescu și Rusia lui Putin.
”Regimul autoritarist al lui Putin nu este la scara celui al lui Ceaușescu, care a prezentat lagăre de muncă ale sclavilor autentici, raționalizarea alimentelor și distrugerea unei vaste zone istorice a capitalei – dinamitată până la uitare pentru a face loc unui Oraș al Morților stalinist care adăpostește birouri guvernamentale sumbre.
Dar, la fel ca Ceaușescu, Putin, prin invadarea Ucrainei, a pornit într-o călătorie extremă și riscantă al cărei final nu poate fi intuit. Există încă o lecție pentru Putin în căderea lui Ceaușescu”, a scris Robert David Kaplan la finalul analizei sale.