News

Situație tot mai tensionată în Bosnia-Herțegovina. Sârbii bosniaci își fac instituții separate

Deputații din parlamentul entității cu majoritate sârbă din Bosnia-Herțegovina au adoptat un proiect de lege pentru crearea unui sistem judiciar separat de restul țării.
12.02.2022 | 08:03
Situatie tot mai tensionata in BosniaHertegovina Sarbii bosniaci isi fac institutii separate
ADVERTISEMENT

Mișcarea, considerată una ilegală și care s-a confruntat cu o puternică opoziție din partea Statele Unite și Uniunea Europeană, este promovată de Milorad Dodik, membrul etnic sârb al președinției tripartite a Bosniei.

Unul dintre aliații săi apropiați este premierul ungar Viktor Orban, iar Dodik emulează aspecte ale naționalismului de dreapta al lui Orban.

ADVERTISEMENT

Sârbii bosniaci își fac instituții separate

Membrii Adunării Naționale a Republicii Srpska din Banja Luka au votat pe 10 februarie în favoarea formării unui înalt consiliu cu atribuții în numirea judecătorilor și procurorilor (HJPC).

Acțiunea face parte din mișcările de separare a armatei, poliției și administrației fiscale a Republicii Srpska (RS) de guvernul central bosniac, acțiuni care contravin acordurilor de la Dayton din 1995 care au pus capăt Războiului Bosniac.

ADVERTISEMENT

Proiectul de act normativ va intra în dezbatere publică timp de 60 de zile, după care deputații vor dezbate din nou versiunea finală înainte de a intra în vigoare.

Legea prevede că înaltul consiliu va fi însărcinat cu alegerea judecătorilor și procurorilor din RS, precum și cu determinarea atribuțiilor și competențelor acestora.

ADVERTISEMENT

În prezent, Înaltul Consiliu al Bosniei-Herțegovinei, format în 2004 în urma unui acord între guvernele celor două entități ale țării, alege judecători și procurori în întreaga țară.

Instituțiile Bosniei-Herțegovina, stabilite prin acordurile de la Dayton

Conform acordurilor de la Dayton din 1995, Bosnia este formată din două entități – Republica Srpska (RS) și Federația Bosniei și Herțegovinei – și are un guvern central care le leagă pe ambele într-un stat fragil.

ADVERTISEMENT

Cea mai recentă acțiune este un alt pas în mișcările partidelor de guvernământ din Republica Srpska de a transfera puterea de la nivelul statului la nivelul entității.

În conformitate cu acordurile de la Dayton și alte acorduri, astfel de modificări nu pot fi făcute decât dacă sunt convenite de statele membre ale comitetului director al Consiliului pentru Implementarea Păcii (PIC) al Biroului Înaltului Reprezentant.

PIC include 55 de state și diferite organizații internaționale, cum ar fi Fondul Monetar Internațional, Consiliul Europei și Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

PIC: Deciziile RS încalcă constituția și ordinea juridică a BiH

Mișcările recente ale autorităților Republicii Srpska reprezintă o încercare clară a entității de a-și asuma unilateral responsabilitățile constituționale ale statului, ceea ce ar reprezenta o încălcare a constituției și ordinii juridice a Bosniei-Herțegovina (BiH), a anunțat PIC.

Declarația nu a fost susținută de Rusia, membru al PIC.

De asemenea, UE a condamnat decizia RS, relatează Euractiv. „UE îndeamnă liderii din BiH, în special conducerea RS, să pună capăt pașilor care ar putea duce la o escaladare a conflictului și, în schimb, să asigure reluarea unui dialog serios în cadrul instituțiilor statului, pentru a aborda toate problemele îngrijorătoare.”

În ciuda boicotului partidelor de opoziție, majoritatea de guvernământ reunită în jurul Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD) condusă de Milorad Dodik a adoptat joi o lege privind proprietatea de stat și a susținut un proiect de lege privind înființarea unui HJPC al Republicii Srpska.

Cu prima lege, Adunarea Națională a RS a revocat practic o decizie din 2005 a fostului Înalt Reprezentant Paddy Ashdown care interzicea folosirea proprietății statului până când parlamentul BiH va adopta o lege care reglementează această problemă.

Proiectul de lege HJPC, pe de altă parte, înseamnă că RS va prelua puterile investite în HJPC BiH în 2004, fiind singurul organism autorizat să numească judecători și procurori în întreaga țară.

UE: legile, în special proiectul de lege privind HJPC, blochează traseul BiH către Uniune

Înființarea în 2004 a unui singur HJPC la nivel de stat a reprezentat o reformă esențială în modernizarea sistemului judiciar din BiH în conformitate cu standardele europene și internaționale.

Rolul HJPC de stat este de a promova profesionalismul, transparența și eficiența în justiție, promovând în același timp o administrare imparțială, independentă și eficientă a justiției în întreaga țară, a concluzionat PIC.

Željka Cvijanović, președintele RS, a respins declarația PIC ca părtinitoare.

Bosnia se se teme de fantoma naționalismului

Între 1992 și 1995 Bosnia-Herțegovina a experimentat vărsare de sânge, cruzime și suferință pe care nimeni nu le-a mai văzut în Europa după al Doilea Război Mondial.

Cea mai gravă atrocitate a avut loc la Srebrenica, în est, unde soldații sârbi bosniaci au ucis peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci în câteva zile în iulie 1995.

Liderii sârbi bosniaci din timpul războiului Radovan Karadzic și Ratko Mladic ispășesc condamnări pe viață pentru genocid și crime împotriva umanității.

Acesta ar fi trebuit să fie sfârșitul. Războiul s-a încheiat în 1995 cu un acord încheiat la o bază a forțelor aeriene americane din Dayton, Ohio. Acord, care a înghețat conflictul mai degrabă decât l-a rezolvat.

O mare forță de forțe de menținere a păcii și un Înalt Reprezentant cu competențe de a adopta legi s-au asigurat că înțelegerea este respectată, iar lumea a mers mai departe cu ceva timp în urmă.

Bosnia însă se pare că nu a făcut-o.

Milorad Dodik îl are ca model pe Viktor Orban

Pe 9 ianuarie 2022, o paradă în Banja Luka, capitala de facto a entității sârbe, a adus în atenție problemele Bosniei.

Poliția paramilitară a mărșăluit pe străzi pentru a comemora cea de-a 30-a aniversare de la declararea independenței sârbilor bosniaci în 1992, când Iugoslavia se destrăma și Bosnia se îndrepta către un război total.

Prezidând parada a fost Milorad Dodik, primit de americani după război ca „o gură de aer curat”, dar văzut acum ca un lider sârb care nu ezită să ridice fantomele trecutului.

Unul dintre aliații săi apropiați este premierul ungar Viktor Orban. Dodik emulează aspecte ale naționalismului de dreapta al lui Orban.

Parada sârbă a demonstrat instabilitatea inerentă personalității dezbinate a Bosniei-Herțegovina.

Acordul de la Dayton a împărțit țara în două entități, cu un strat de instituții naționale, inclusiv o președinție comună.

Cu unele ajustări, granița dintre ele urmează liniile frontului în momentul în care luptele au încetat. Entitatea sârbă se numește Republica Srpska. Cealaltă, Federația Bosniei și Herțegovinei, este condusă de musulmani și croați bosniaci.

Relațiile dintre cele două entități nu au fost niciodată ușoare, dar au devenit critice în iulie anul trecut, când Înaltul Reprezentant de la acea vreme, Valentin Inzko, un austriac cu rădăcini în fosta Iugoslavie, a interzis negarea genocidului.

Faptul că un străin poate adopta legi îi irită pe mulți bosniaci, dar măsura l-a revoltat pe liderul sârb bosniac. El a intensificat retorica separatistă și a încetat să mai coopereze cu instituțiile naționale, din care face parte ca membru sârb al troicii prezidențiale.

Bosnia, cuprinsă de „cea mai mare criză existențială din perioada postbelică”

Actualul Înalt Reprezentant, Christian Schmidt, un fost ministru german, a declarat că Bosnia este cuprinsă de „cea mai mare criză existențială din perioada postbelică”, relatează BBC.

El a spus că amenințarea lui Dodik de a-și transforma poliția înarmată într-o nouă armată sârbă bosniacă crește riscul revenirii la război.

Ambasadorul britanic în Bosnia, Matt Field, a condamnat la rândul său manevrele lui Dodik, despre care a spus că folosește discursuri instigatoare la ură și ignoră legile Bosniei pentru a devasta securitatea și prosperitatea țării.

În prima săptămână a anului 2022, Dodik a fost sancționat de Statele Unite pentru „activități corupte și destabilizatoare și încercări de a desființa acordurile de pace de la Dayton”.

Patru zile mai târziu, punându-și oamenii să mărșăluiască pe străzile din Banja Luka.

Milorad Dodik are critici atât în ​​țară, cât și în străinătate. Unul dintre cei mai vocali din opoziţia sârbă bosniacă este Vojin Mijatovic, vicepreşedinte al Partidului Social Democrat, care îl acuză că alimentează criminalitatea şi corupţia.

Asta este singura modalitate prin care intenționează să acopere milioanele pe care le-a obținut din activitățile de corupție criminală din Bosnia… Cred că este singura modalitate [pentru el] de a supraviețui. De aceea cred că este gata să facă ceva.”

Negarea genocidului, o problemă gravă în Bosnia

Negarea genocidului este o problemă gravă în Bosnia. Uciderile de la Srebrenica sunt documentate exhaustiv, dar mulți sârbi cred că acuzația este nedreaptă.

Un aliat politic al lui Dodik, Ljubisa Cosic, primarul din Saraievo de Est, o suburbie a orașului care se află în Republica Srpska, a acceptat că sârbii au ucis bosniaci la Srebrenica, dar a insistat că nu a fost genocid.

„Ca națiune suverană, știm ce este genocidul și l-am trăit în al Doilea Război Mondial. Germanii au comis genocid asupra națiunii noastre și este total diferit de crima de la Srebrenica.”

La Sarajevo, principalul politician bosniac, Bakir Izetbegovic, a declarat că omologul său sârb, Milorad Dodik, este un oportunist care se preface în naționalist, dar este periculos.

„Este un tip bogat care folosește acea energie neagră a naționalismului. Nu știi niciodată dacă eliberezi acel spirit din sticlă. Nu poți să-l bagi înapoi.”

Dar Bakir Izetbegovic, al cărui tată a fost președintele bosniac din timpul războiului, a fost, de asemenea, acuzat că a manipulat naționalismul pentru a distrage atenția alegătorilor de la propriile eșecuri politice în vederea alegerilor de la sfârșitul acestui an.

Tinerii părăsesc țara din cauza corupției

Clasa politică a Bosniei nu a reuşit să scurtcircuiteze guvernarea disfuncţională. Ambasadorul Marii Britanii, Matt Field, a postat recent pe blog critici devastatoare la adresa corupției profunde și a politicii „fără consecințe”.

El a condamnat modul în care potentații au posibilitatea să fure banii publici, să blocheze reformele, să laude criminalii de război, să manipuleze alegerile și să nege justiția.

Toate acestea au făcut imposibil ca Bosnia-Herțegovina să iasă din trecut. Țara pierde tineri într-un mod alarmant. Între 50 și 60.000 emigrează în fiecare an, mai ales în Germania, Austria și Slovenia.

ONU a estimat că, dacă fenomenul va continua, populația Bosniei de puțin peste trei milioane s-ar putea înjumătăți până în 2050.

ADVERTISEMENT
Tags: