Cu doar câteva zile înainte de Paște, supermarketurile sunt pline de produse gata preparate, de la ouă vopsite până la cozonaci de toate felurile. Însă, dincolo de comoditate, specialiștii atrag atenția asupra unui pericol invizibil: acumularea de aditivi alimentari, care, în timp, poate contribui la apariția unor probleme grave de sănătate, inclusiv boli cronice și afecțiuni neurodegenerative diagnosticate tot mai devreme.
Mai sunt doar 10 zile până la Paște, iar marile supermarketuri au intrat deja în plin sezon al cumpărăturilor de sărbători. Rafturile sunt pline de produse specifice acestei perioade, iar atmosfera din magazine reflectă deja apropierea uneia dintre cele mai importante sărbători ale anului. De la cozonaci pufoși și pască tradițională, până la preparate gata făcute pentru masa festivă, oferta este una extrem de variată și gândită pentru toate gusturile și bugetele.
În același timp, tot mai mulți consumatori aleg variante rapide, motiv pentru care pe rafturi se regăsesc inclusiv ouă deja vopsite, ambalate și pregătite pentru consum, alături de alte produse semi-preparate care promit să economisească timp în zilele aglomerate dinaintea sărbătorilor. Tot acest val de produse vine însă și cu un ritm de consum accelerat, în care cumpărătorii sunt tentați să aleagă soluții rapide, fără a mai analiza în detaliu etichetele sau modul de preparare, în contextul în care apropierea Paștelui pune presiune pe timpul și organizarea fiecărei familii.
În acest context, FANATIK a stat de vorbă cu nutriționistul Simona Carniciu pentru a înțelege ce se ascunde, de fapt, în spatele acestor produse expuse cu multe zile înainte de momentul în care vor fi consumate. Specialistul explică în cât timp ar trebui consumate ouăle după fierbere și vopsire, dar atrage atenția și asupra aditivilor alimentari din compoziția unor produse procesate, care, în anumite situații, pot ridica semne de întrebare privind efectele lor asupra sănătății atunci când sunt consumate frecvent sau în cantități mari.
„În momentul în care oul este gătit, adică fiert tare, acesta are o durată de valabilitate destul de mare. Un ou trebuie consumat în maximum 7 zile dacă este păstrat la frigider, la 4 grade, are coaja intactă, și în 2–3 zile dacă este decojit și ținut într-un recipient. Cele care se găsesc la vânzare în supermarketuri deja vopsite pentru Paște sunt, de regulă, consumate după aceste 7 zile. Este posibil ca unii să le consume imediat, chiar dacă sunt făcute pentru sărbători. Mă gândesc că este puțin probabil ca cineva să le păstreze până la limita maximă. Ar fi absurd”, a precizat Simona Carniciu, pentru FANATIK.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/04/design-fara-titlu-91.jpg)
Un nou studiu realizat de InfoCons Protecția Consumatorilor, chiar înainte de Sărbătorile de Paște, ridică semne de întrebare serioase cu privire la produsele specifice acestei perioade, aflate deja pe rafturile magazinelor din România. În analiză au fost incluse atât vopselele de ouă, cât și cozonacii de tip panettone, iar concluzia generală este una îngrijorătoare: toate produsele verificate conțin aditivi alimentari, adică E-uri.
În cazul vopselelor de ouă, au fost analizate 62 de produse, iar numărul de aditivi variază de la un singur E până la 11 E-uri într-un singur produs. Practic, unele dintre aceste produse conțin liste lungi de substanțe adăugate, iar media este de aproximativ 6 aditivi alimentari per produs, ceea ce arată un grad ridicat de procesare chimică. InfoCons a analizat și 11 produse de tip panettone, specifice sărbătorilor pascale. Și în acest caz, rezultatele arată că 100% dintre produse conțin aditivi alimentari, însă numărul acestora este mai redus decât în cazul vopselelor de ouă, variind între 1 și 7 E-uri. Cele mai multe produse se încadrează la un singur aditiv, însă există și excepții.
Plecând de la rezultatele studiului prezentat mai sus, care arată prezența unui număr ridicat de aditivi alimentari în produsele specifice Sărbătorilor Pascale, FANATIK a stat de vorbă cu nutriționistul Simona Carniciu pentru a înțelege mai bine cum ar trebui privită, în mod realist, expunerea organismului la aceste substanțe în viața de zi cu zi. Aceasta afirmă că nu doar prezența E-urilor într-un singur produs este relevantă, ci mai ales acumularea lor din mai multe alimente consumate în aceeași zi, ceea ce poate deveni un factor important de risc dacă alimentația include frecvent produse procesate.
„Cel mai important este să fim atenți la cumularea E-urilor într-o zi. Asta înseamnă că, de exemplu, dacă într-o zi mâncăm și cozonac, și sosuri, și alte semipreparate care conțin aditivi, atunci poate deveni deja o problemă pentru sănătate. Pentru că cel mai important lucru este rata de eliminare a toxinelor sau a aditivilor, a substanțelor care nu sunt naturale și sunt identificate ca atare de organism.
În momentul în care un produs are 2–3 aditivi alimentari este ok, deoarece pot exista anumite substanțe necesare. Există și acele E-uri care sunt trecute exact ca E-uri, nu neapărat ca denumiri individuale. Pe acestea ar trebui să încercăm să le evităm sau să le consumăm în cantități de maximum 3 per produs, iar dacă se poate, și mai puțin. În general, trebuie să avem grijă și la cumularea lor cu alte produse similare”, a mai explicat cunoscuta nutriționistă.
Nutriționistul admite că, dincolo de alegerea alimentelor de conveniență, problema reală ține de efectele pe termen lung ale acestor obiceiuri alimentare, care sunt adesea ignorate. Potrivit acesteia, consumul frecvent de produse procesate și bogate în aditivi poate contribui, în timp, la apariția unor dezechilibre serioase în organism, uneori greu de depistat în stadii incipiente. În acest context, Simona Carniciu explică faptul că stilul alimentar modern, bazat pe rapiditate și produse gata preparate, poate avea consecințe importante asupra sănătății, de la boli metabolice până la afecțiuni cronice complexe.
„Cel mai important motiv pentru consumul acestor alimente este comoditatea fiecăruia. Pe locul doi este lipsa de timp, iar pe locul trei lipsa de conștientizare, adică nu suntem foarte conștienți de efectele pe termen lung. Aceste obiceiuri pot duce la creșterea riscului de boli cronice, în special boli cardiometabolice, precum obezitatea, sindromul metabolic, diabetul zaharat sau diverse tipuri de cancer. Există și un risc crescut de boli neurodegenerative, cum ar fi demențele și Alzheimerul, care tind să fie diagnosticate la vârste tot mai fragede.
O altă problemă, asociată acestui tip de consum, este creșterea inflamației sistemice, care nu este vizibilă, acționează în fundal și poate duce ulterior la aceste probleme de sănătate. Această inflamație cronică subclinică este nedetectabilă în mod obișnuit și poate fi identificată doar prin metode avansate. Este strâns asociată și cu disbioza colonului, adică dezechilibrul microbiomului intestinal. Sunt probleme serioase. România are un procent foarte ridicat de astfel de afecțiuni. Este logic, dar, din păcate, oamenii conștientizează foarte puțin acest lucru”, atenționează Carniciu, pentru FANATIK.