News

Persoanele nevaccinate sunt fabrici de variante, avertizează experții. Cum pun în pericol întreaga populație a globului

Persoanele nevaccinate sunt un pericol pentru toată lumea. Reprezintă mediul ideal pentru apariția de noi variante care ar putea face vaccinurile inutile.
11.07.2021 | 09:10
Persoanele nevaccinate sunt fabrici de variante avertizeaza expertii Cum pun in pericol intreaga populatie a globului
ADVERTISEMENT

“Oamenii nevaccinați sunt fabrici de variante potențiale”, a declarat pentru CNN dr. William Schaffner, profesor în Divizia de Boli Infecțioase de la Centrul Medical al Universității Vanderbilt.

Persoanele nevaccinate sunt fabrici de variante, avertizează experții

„Cu cât sunt mai mulți oameni nevaccinați, cu atât sunt mai multe oportunități pentru virus de a se multiplica”, a mai spus Schaffner. „Când o face, suferă mutații și ar putea apărea o variantă care produce efecte și mai grave.”

ADVERTISEMENT

Toate virusurile suferii mutații și, în timp ce coronavirusul nu este deosebit de predispus la mutații, acesta se schimbă și evoluează. Majoritatea modificărilor nu înseamnă nimic pentru virus, iar unele îl pot slăbi. Dar, uneori, un virus dezvoltă o mutație aleatorie care îi oferă un avantaj – o transmisibilitate mai bună, de exemplu, sau o replicare mai eficientă sau o capacitate de a infecta o mare diversitate de gazde.

Virusurile cu avantaj vor depăși alte virusuri și vor constitui în cele din urmă majoritatea particulelor de virus care infectează pe cineva. Dacă persoana infectată transmite virusul altcuiva, va da mai departe varianta modificată.

ADVERTISEMENT

Dacă o versiune mutantă are suficient succes, aceasta devine o variantă a virusului.

Dar un virus trebuie să se replice pentru a se ajunge la o nouă variantă. O persoană nevaccinată oferă această oportunitate. „Pe măsură ce mutațiile apar în virusuri, cele care persistă sunt cele care facilitează răspândirea virusului în populație”, a explicat Andrew Pekosz, microbiolog și imunolog la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins.

“De fiecare dată când virusurile se schimbă, acest proces oferă agentului patogen o platformă diferită pentru a adăuga mai multe mutații. Acum avem virusuri care se răspândesc mai eficient.”

ADVERTISEMENT

Virușii care nu se răspândesc nu pot suferi mutații

Variante au apărut peste tot în lume – varianta B.1.1.7 sau Alpha a fost identificată pentru prima dată în Anglia. Varianta B.1.351 sau Beta a fost observată pentru prima dată în Africa de Sud. Varianta Delta, numită și B.1.617.2, în India.

Și în SUA au apărut mai multe variante, inclusiv descendența B.1.427 sau Epsilon identificată pentru prima dată în California și varianta B.1.526 sau Eta observată pentru prima dată în New York.

ADVERTISEMENT

Deja, o nouă variantă a străbătut o mare parte din lume. Vara trecută, o versiune a virusului care transporta o mutație numită D614G a plecat din Europa în SUA și apoi în restul lumii. Schimbarea a făcut ca virusul să aibă mai mult succes – s-a reprodus mai bine – astfel încât versiunea a preluat din tulpina inițială care a apărut din China. A apărut înainte ca oamenii să înceapă să numească variantele, dar a devenit versiunea implicită a virusului.

Majoritatea variantelor mai noi au adăugat modificări la D614G. Varianta Alpha, sau B.1.1.7, a devenit varianta dominantă în SUA până la sfârșitul primăverii datorită transmisibilității sale suplimentare. Acum, varianta Delta este și mai transmisibilă și va deveni varianta dominantă în multe țări, inclusiv în SUA.

Vaccinurile actuale protejează bine împotriva tuturor variantelor de până acum, dar această situație s-ar putea schimba în orice moment. De aceea, medicii și oficialii din domeniul sănătății publice vor ca mai mulți oameni să fie vaccinați.

„Cu cât permitem virusului să se răspândească, cu atât este mai mare posibilitatea ca virusul să sufere mutații”, a recomandat Organizația Mondială a Sănătății luna trecută.

O formă mai ușoară de COVID-19, legată de întâlnirile anterioare cu alte coronavirusuri

Un studiu realizat de cercetătorii Facultății de Medicină a Universității Stanford sugerează că persoanele cu COVID-19 pot prezenta simptome mai ușoare dacă anumite celule ale sistemului lor imunitar „își amintesc” de întâlnirile anterioare cu coronavirusuri sezoniere – cele care cauzează aproximativ un sfert din răcelile obișnuite ale copiilor.

Aceste celule imune sunt mai bine echipate pentru a se mobiliza rapid împotriva SARS-CoV-2, coronavirusul responsabil pentru COVID-19, dacă i-au întâlnit deja verii mai blânzi, au concluzionat oamenii de știință.

Descoperirile pot contribui la explicarea motivului pentru care unii oameni, în special copiii, par mult mai rezistenți decât alții la infecția cu SARS-CoV-2. De asemenea, acestea ar putea face posibilă prezicerea persoanelor care ar putea dezvolta cele mai severe simptome ale COVID-19.

Celulele imune în cauză, numite celule T ucigașe, cutreieră prin sânge și limfă, parchează în țesuturi și efectuează ”percheziții” în celule. Studiul, publicat online pe 1 iulie în Science Immunology, a arătat că acest tip de celule T prelevate de la cei mai bolnavi pacienți cu COVID-19 prezintă mai puține semne că au avut întâlniri anterioare cu coronavirusuri care cauzează răceală.

Discuțiile despre imunitatea la COVID-19 se concentrează adesea pe anticorpi – proteine ​​care se pot prinde de un virus înainte ca acesta să poată infecta o celulă vulnerabilă. Dar anticorpii sunt ușor păcăliți, a spus Mark Davis, Ph.D., profesor de microbiologie și imunologie, director al Institutului Stanford pentru Imunitate, Transplant și Infecție și cercetător al Institutului Medical Howard Hughes. Davis este autorul principal al studiului.

„Agenții patogeni evoluează rapid și ‘învață’ să-și ascundă trăsăturile cruciale de anticorpii noștri”, a spus Davis, citat de Medical Xpress. Dar celulele T recunosc agenții patogeni într-un mod diferit și sunt greu de păcălit.

Toate celulele noastre emit rapoarte în timp real cu privire la starea lor interioară, ”tăind” în mod obișnuit câteva mostre din fiecare proteină pe care au făcut-o în ultima vreme în bucăți minuscule numite peptide și afișând acele peptide pe suprafețele lor pentru a fi inspectate de celulele T.

Când receptorul unei celule T ucigașe observă o peptidă pe suprafața unei celule care nu ar trebui să fie acolo – de exemplu, provine dintr-o proteină produsă de un microorganism invadator – celula T declară război.

Se înmulțește vertiginos, iar numeroșii săi descendenți – ai căror receptori vizează toți aceeași secvență peptidică – se mobilizează pentru a distruge orice celulă care poartă aceste indicații peptidice revelatoare ale invadării acelei celule de către un microb patogen.

Unele dintre nenumăratele celule fiice ale celulelor T ucigașe intră într-o stare mai placidă, rămânând deasupra luptei. Aceste „celule T cu memorie” prezintă sensibilitate sporită și longevitate excepțională.

Acestea persistă adesea în sânge și limfă timp de zeci de ani, gata să intre în acțiune dacă ar trebui să se intersecteze vreodată cu peptida care a generat valul de expansiune a celulelor T care le-a născut. Această pregătire poate economisi timp prețios în înăbușirea unui virus întâlnit anterior sau a unui văr apropiat.

Cercetătorii au încercat să afle de ce unii oameni trec prin boală fără să știe

Pe măsură ce pandemia a progresat, Davis s-a întrebat: „O mulțime de oameni se îmbolnăvesc foarte grav sau mor din cauza COVID-19, în timp ce alții trec prin boală fără să știe că o au. De ce?”

Pentru a afla răspunsul, unul dintre autorii studiului, dr. Vamsee Mallajosyula, a confirmat mai întâi că unele porțiuni din secvența SARS-CoV-2 sunt efectiv identice cu porțiuni analoage ale uneia sau mai multora dintre cele patru tulpini de coronavirus răspândite cauzatoare de răceală comună.

Apoi a asamblat un panou de 24 de secvențe diferite de peptide care erau fie unice pentru proteinele produse de SARS-CoV-2, fie găsite pe proteine ​​similare fabricate de una sau mai multe (sau chiar toate) tulpinile sezoniere.

Cercetătorii au analizat probe de sânge prelevate de la donatori sănătoși înainte de începerea pandemiei de COVID-19, ceea ce înseamnă ca nu au întâlnit niciodată SARS-CoV-2 – deși probabil mulți au fost expuși la tulpini de coronavirus cauzatoare de răceală comună. Oamenii de știință au determinat numărul de celule T care vizează fiecare peptidă reprezentată în panou.

Au descoperit că celulele T ucigașe ale persoanelor neexpuse care vizează peptidele SARS-CoV-2 care au fost împărtășite cu alte coronavirusuri au fost mai susceptibile de a fi proliferat decât cele care vizează peptidele găsite numai pe SARS-CoV-2. Celulele T care vizează acele secvențe peptidice comune au întâlnit probabil o tulpină de coronavirus mai blândă și au proliferat ca răspuns, a spus Davis.

Multe dintre aceste celule T ucigașe erau în modul „memorie”, a adăugat el.

Studiul a demonstrat în mod categoric ipoteza oamenilor de știință

Celulele de memorie sunt de departe cele mai active în apărarea contra bolilor infecțioase, a spus Davis. Sunt ceea ce trebuie pentru a lupta împotriva unui agent patogen recurent. Sunt ceea ce vaccinurile sunt menite să genereze.

Celulele T ucigașe ai căror receptori vizează secvențe peptidice unice pentru SARS-CoV-2 trebuie să prolifereze pe parcursul mai multor zile pentru a se ajunge la parametrii maximi după expunerea la virus, a mai spus Davis. „Acest timp pierdut poate face diferența între a nu observa niciodată că ai o boală și a muri din cauza ei”, a explicat el.

Pentru a testa această ipoteză, Davis și colegii săi au apelat la probe de sânge de la pacienții cu COVID-19. Ei au descoperit că, în mod de necontestat, pacienții cu COVID-19 cu simptome mai ușoare au avut o mulțime de celule T cu memorie, direcționate către peptidele pe care SARS-CoV-2 le are în comun cu alte tulpini de coronavirus.

Cele mai multe celule T ucigașe ale pacienților cu forme severe și grave de  boală a fost în principal alcătui din acele celule T care vizează de obicei peptidele unice pentru SARS-CoV-2 și, prin urmare, probabil au început de la zero în răspunsul lor la virus.

„Se poate ca pacienții cu COVID-19 sever să nu fi fost infectați, cel puțin nu recent, de tulpini de coronavirus mai blând, astfel încât să nu păstreze celulele T ucigătoare de memorie eficace”, a spus Davis.

Davis a remarcat faptul că tulpinile de coronavirus sezoniere cauzatoare de răceală sunt răspândite în rândul copiilor, care rareori dezvoltă COVID-19 sever, chiar dacă sunt la fel de probabil să se infecteze ca și adulții.

Davis și Mallajosyula au depus, prin intermediul Biroului de licențiere a tehnologiei din Stanford, brevete pentru tehnologia utilizată în acest studiu.

ADVERTISEMENT