Este alertă în județele Giurgiu și Ilfov, după ce a fost depistat un nou focar de pestă porcină africană într-o crescătorie privată din comuna Buturugeni. Astfel, alte 30 de localități au fost incluse în zona de supraveghere stabilită de către autorități. Experții sunt revoltați și dau vina pe autorități.
„Centrul Local de Combatere a Bolilor Giurgiu s-a întrunit în şedinţă de lucru extraordinară la data de 27.01.2026, în contextul confirmării la data de 26.01.2026 a unui focar de Pestă Porcină Africană, într-o exploataţie privată din localitatea Poşta, comuna Buturugeni, judeţul Giurgiu. În cadrul şedinţei a fost analizat şi aprobat Programul de măsuri privind combaterea focarului menţionat”, a informat Prefectura Giurgiu.
În acest context, autoritățile locale au menționat că, în cadrul crescătoriei în care a fost confirmat focarul, au fost dispuse în regim de urgenţă măsuri privind efectuarea recensământului tuturor categoriilor de porcine, eliminarea cadavrelor sau a părţilor de cadavre de animale ucise şi a produselor, materialelor sau substanţelor potenţial contaminate prezente în unitate precum şi măsuri de curăţare şi dezinfectare, în conformitate cu prevederile Regulamentului european în vigoare.
Localitățile care au fost incluse de autorități în zona de supraveghere sunt: Mihăleşti, Popeşti, Novaci, Băneşti, Stâlpu, Gorneni, Chiruleşti, Iepureşti, Bulbucata, Făcău, Teişori, Coţeni, Podu Ilfovăţului, Pădureni, Zorile, Grădinari, Habaia, Ogrezeni, Tântava şi Ţegheş, Dârvari, Caţichea, Domneşti, Oltenu, Clinceni, Bragadiru, Bulgaru, Vârteju, Cornetu, Buda, Pruni, Dumitrana (judeţul Ilfov).
Potrivit statisticilor efectuate în ultimii opt ani de Ministerul Mediului, pesta porcină africană a lovit România cel mai grav în septembrie 2019. Cele mai multe focare, peste 1.000 în fiecare lună, au fost înregistrate la finalul anului 2018 spre începutul anului 2019. Până la începutul anului 2022, instituția arată că s-au înregistrat sute de focare în fiecare lună, după care a mai scăzut numărul lor. Graficul de mai jos arată evoluția începând cu anul 2018 și până în anul 2025.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/01/grafic-pesta-porcina.jpg)
Contactat de FANATIK, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine, Ovine și Porcine, medicul veterinar Mary Pană, a vorbit despre acest subiect, subliniind faptul că în România se află într-o situație complicată din acest punct de vedere. În același timp, aceasta consideră că prevenția nu funcționează, iar autoritățile nu supraveghează mistreții, animale purtătoare de virusul pestei.
„Din noiembrie până în decembrie este perioada în care pesta porcină africană evoluează cel mai grav. Asta este perioada. Suntem din 2017 cu roșu în Europa, chiar dacă sunt zone de supraveghere. Vinovați suntem toți. Nu funcționează prevenția. La noi, spre deosebire de alte state membre, sunt foarte mulți porci în gospodării și nu sunt supravegheați mistreții. Partea de silvatic nu este supravegheată. Nici măcar nu se mai fac discuții cu Comisia Europeană pe subiectul mistreților. E foarte complicat.
Noi am venit cu propunerea sa fie supravegheați mistreții. E foarte complicat, dar ce e mai clar e că problema vine de la mistreți. Ar trebui discutat cu Ministerul Mediului să mărească cota de împușcare la mistreți, sunt foarte mulți. Eu personal, ca medic veterinar, cred că asta este cea mai mare problemă”, a declarat medicul Mary Pană.
În acest context, președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta), Dragoș Frumosu, a declarat pentru FANATIK faptul că pesta porcină ar fi trebuit stăpânită până la momentul actual. Acesta a menționat faptul că boala a pătruns în România prin zona județului Tulcea, însă autoritățile nu au luat măsuri imediate, boala „nu a fost luată în seamă” și s-a răspândit în toată țara.
Astfel, a pus România pe harta țărilor europene cu cele mai multe focare. Dragoș Frumosu a mai declarat faptul că boala a făcut ravagii, a închis ferme și a ucis sute de mii de animale. Astfel, țara noastră este nevoită să importe carne de porc. Expertul în industria alimentară a subliniat că a crescut importul cu până la 80% pentru că nu s-au luat nici măcar minimele măsuri de prevenție.
„Nici măcar pentru fermele unde nu se constatase că există virusul, nu s-au luat măsuri în consecință, astfel încât de la fermele sănătoase, să spun așa, să se creeze culoare care să transporte porcul către abator să fie sacrificat și vândut mai departe. Pentru că, nefăcându-se lucrul ăsta, fermierul respectiv a fost nevoit să cheltuie suplimentar ca să hrănească animalele până primea undă verde. Animalele au crescut în greutate și nu au mai fost rentabile pentru partea de industrie de procesare și inclusiv cei care n-au fost afectați de pesta porcina africană au pierdut enorm de mult”, a mai declarat Dragoș Frumosu.
Mai mult decât atât, expertul a subliniat că DSV ia măsuri „declarativ extraordinare, dar faptic nu se întâmplă nimic spectaculos”. Acest lucru duce la distrugerea fermelor de creștere a porcilor și crearea de importuri masive. În același timp, Dragoș Frumosu a declarat că efectele se vor simți și la raft, la prețul cărnii.
„Statul român și Ministerul Agriculturii nu găsesc soluții, în primul rând de protecție, în al doilea rând de creștere a numărului de ferme care să aducă un număr de porci mai mare pe piață. Suntem specializați și aveam, până nu demult, rase deosebite. Ajungem la concluzia că nu mai vrem să creștem porci”, a mai completat președintele Sindalimenta.
În același timp, Dragoș Frumosu a enumerat măsurile pe care ar trebui să le ia autoritățile în cazul confirmării unui focar. Acesta a adus în discuție și împușcarea de mistreți. În acest sens, din punctul său de vedere, o variantă mai eficientă pentru crescătorii de animale ar fi să se asocieze.
„Înconjori zona respectivă. Nu permiți intrare, ieșire, astfel încât până când dezinfectezi și ucizi virusul din zona respectivă să nu treacă în altă parte, iar nu în ultimul rând, să dai drumul la vânătoarea de mistreți, astfel încât să reduci posibilitatea ca procentul să crească, să-l minimalizezi cât se poate. Din nefericire, aceste măsuri nu sunt luate la timp”, a mai spus Dragoș Frumosu, pentru FANATIK.
Pe acest subiect, FANATIK l-a contactat și pe directorul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, medicul Florica Bărbuceanu. Aceasta a subliniat că nu există un vaccin împotriva pestei porcine africane, deși multe institute din străinătate, dar și din România, au încercat să producă o astfel de formulă.
„Sunt multe încercări, multe institute de renume din domeniu au un program de dezvoltare a unor proiecte de cercetare prin care fiecare încearcă să realizeze acest vaccin. Și în România există un astfel de proiect. Din păcate, toate aceste încercări n-au dat un produs biologic eficient. Au fost mai multe încercări și e sigur că au fost dezvoltate mai multe produse biologice, imunologice, însă niciunul dintre ele nu a avut o eficiență bună. Este caracteristică a virusului, nu din alt motiv, ci pentru că virusul are anumite caracteristici și nu există o eficiență foarte clară a produselor biologice dezvoltate până în acest moment”, a declarat medicul Florica Bărbuceanu.