Peste 3 milioane de lei, chiriile plătite de ICR pentru directorii din străinătate. Instituția, transformată în birou de sinecuri politice

După Londra, acolo unde Ministerul Afacerilor Externe (MAE) plătea 6.500 de lire, chiria lunară pentru directorul ICR, cele mai mari chirii sunt plătite pentru directorul ICR Tel Aviv, 5.234 de euro, dar și la ICR Paris, unde directorul stă cu o chirie lunară de 3.300 de euro, iar un referent din aceeași filială, într-o locuință cu chirie lunară de 3.700 de euro.

Ce chirii plătește statul român pentru directorii ICR

La finalul anului trecut, MAE anunța că va rezilia în perioada „imediat următoare” contractul de închiriere pentru locuința directoarei ICR Londra, actrița Catinca Maria Nistor, după ce Libertatea a scris că aceasta a refuzat să locuiască în apartamentul gratuit din sediul instituției și a cerut MAE să-i plătească o chirie de 6.500 de lire sterline pentru un apartament de 120 de metri pătrați. Luni, aceeași sursă preciza că DNA a deschis o anchetă în această speță, fiind audiate mai multe persoane, printre care și directorul adjunct al ICR Londra.

Ca răspuns la o interpelare adresată de senatorul PSD, Florian Bodog, MAE a făcut publice bugetele lunare alocate pentru cele 11 dintre cele 19 reprezentanțe ale ICR, în condițiile în care în celelalte opt filiale niciun angajat nu stă cu chirie. Astfel, potrivit cifrelor transmise de MAE, cu 6.438 de lire sterline, chiria directorului ICR Londra era cea mai mare plătită de minister personalului diplomatic aflat în misiune în filialele ICR din străinătate.

După Londra, statul român plătește chirii de 11.500 de euro lunar pentru cei patru angajați din filiala ICR Tel Aviv, unde doar chiria locuinței directorului este de 5,234 de euro. În Tel Aviv, considerat unul dintre orașele scumpe ale lumii, chiria medie pentru un apartament central cu trei dormitoare este de circa 2.700 de euro.

Digi24.ro

„Casă de vis” sau „poveste de groază”: Ce au pățit oamenii care și-au cumpărat locuințe abandonate la oraș cu doar 1 dolar

La fel, pentru angajații ICR de la Paris, MAE plătește aproape 10.500 lunar, unde directorul ICR Paris stă cu o chirie de 3.300 de euro, directorul adjunct, într-o locuință de 2.670 de euro, iar unul dintre referenți, într-o altă locuință cu o chirie lunară de 3.700 de euro. În capitala franceză, cu 3.000 de euro pe lună poate fi închiriat un apartament de circa 100 de metri pătrați, în zonă centrală. La Chișinău, directorul ICR stă într-o locuință pe care MAE plătește o chirie de 1.600 de euro, preț cu care poate fi închiriată o casă cu două etaje.

În total, statul român plătește prin MAE aproape 620.000 de euro pe an pentru chiriile a 25 de angajați ai ICR aflați la filialele din străinătate.

ICR, transformat în sursă de sinecuri politice

Săptămâna trecută, Dinu Gîndu a obținut aviz favorabil din partea Comisiei de Cultură a Parlamentului pentru a ocupa funcția de director al ICR la Lisabona. Audierea sa a făcut senzație în spațiul online prin răspunsurile bâlbâite sau faptul că nu a fost în stare să numească niciun autor român a cărui operă ICR ar fi interesat să o traducă.

Propus de PNL, Dinu Gîndu, a fost director general la Secretariatul General pentru Românii de Pretutindeni, consilier la Ambasada României din Buenos-Aires şi director al Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Asta după ce în 2001 a absolvit cursurile Facultății de Arhitectură Navală din cadrul Universității ”Dunărea de Jos”, orientându-se apoi spre domeniul științelor politice și fiind, timp de zece ani, angajat la Casa de Cultură a Studenților și la Universitatea ”Dunărea de Jos”.

Digisport.ro

Au apărut imaginile de la evenimentul în care ”Michael Schumacher a avut prima apariție publică” după 11 ani

Politizarea ICR și numirea în funcții, ce sunt plătite cu aproape 100.000 de euro pe an, a unor politruci nu este un fenomen de dată recentă. După 2012, atunci când ICR a fost trecut sub conducerea Senatului de la Administrația Prezidențială, atunci când institutul s-a aflat sub conducerea lui Andrei Marga, nepoata acestuia a fost numită secretar general adjunct. Instituția a fost apoi condusă de Liliana Țuroiu, designer vestimentar din Videle, apoi Mirel Taloș, fostul consilier al lui Tăriceanu, cel care a angajat-o în instituție pe nepoata liderului PSD, Marcel Ciolacu.

În ianuarie 2021, scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu au lansat o petiție, semnată de peste 4.000 de oameni de cultură, prin care îi cereau președintelui Iohannis să salveze ICR, aflat „sub mutilanta tutelă politică”, în condițiile în care instituția „s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști… ICR-urile din lume s-au umplut de rubedenii, relații politice, soți și soții, în deplină opacitate”.

De atunci, numirile în fruntea ICR a unor directori fără experiență în domeniul cultural, dar cu multe relații politice, au devenit o practică uzuală. Catinca Nistor, șefa ICR Londra, este fiica actorului Stelian Nistor, naș de cununie al liderului PSD Valeriu Zgonea. Actuala coaliție a votat în luna martie a anului trecut și numirea Andreei Dogaru în funcția de director adjunct al filialei din Budapesta. Aceasta este soția senatorului PSD Eugen Dogaru, un apropiat al liderului PSD, Sorin Grindeanu. Tot în luna martie ia- fost prelungit mandatul de director adjunct al ICR Bruxelles al Adriana Pietrăreanu, profesoară de engleză și franceză în Buzău, o apropiată a liderului PSD, Marcel Ciolacu.

La ICR Paris a fost numit liberalul Cezar Preda, retras din politică în 2020, de formație inginer și economist, acesta a fost director general al firmelor publice de salubritate din Buzău și București între 1997 și 2003, și parlamentar din 2004 până în 2020. Publicația Cultura la Dubă, care a scris pe larg despre numirile care s-au făcut în martie 2022 în fruntea ICR, a subliniat că doar două nume, la ICR Viena și ICR Berlin, par a fi personalități în lumea culturală, fără legături politice cu partidele aflate la guvernare.

Numirile controversate nu sunt însă doar pentru funcțiile de conducere din ICR, vizate fiind și posturile de referent. Spre exemplu, la ICR Istanbul, a fost angajată recent pe un post de referent Năușica Cătălina Mircea, creatoarea de modă care a îmbrăcat-o și pe Viorica Dăncilă. Aceasta a candidat în trecut la Camera Deputaților din partea ALDE-Pro România, iar în luna mai 2021, a fost numită în fruntea Centrului Cultural Vrancea, după ce a câștigat un concurs despre care presa locală scria că ar fi fost aranjat.

Cât câștigă un director de filială al ICR? Spre exemplu, directorul ICR Tel Aviv, Salamon Martin Ladislau, a declarat pentru anul 2021 salarii de 10.262 de lei și 92.206 dolari.

Cine este Liviu Jicman, șeful ICR

Toate numirile în cadrul ICR se fac la propunerea directorului instituției, post ocupat din noiembrie 2021 de Liviu Sebastian Jicman, un nume necunoscut în politica sau cultura română până la această numire.

Potrivit CV-ului său, acesta este triplu licențiat în drept, economie și științe politice. În anul 2000 acesta începe cursurile la ASE și SNSPA, în aceeași perioadă fiind angajat al Intermedia Art România, pe postul de consilier economic. În anul 2006 obține un atestat pentru manager de spital, în contextul în care de la finalul anului 2004 până în februarie 2006 a fost director la cabinetul ministrului sănătății. Între timp urmează și cursuri la Universitatea de Apărare, un master la SNSPA, iar între 2010 și 2014 își ia și licența în drept.

Din anul 2010, după ce a fost și consilier al președintelui ANRP, acesta se orientează spre zona culturală, fiind manager la Teatrul Masca, director de cabinet al ministrului culturii, consilier personal al ministrului între 2012 și 2013, vicepreședinte al ICR între 2013 și 2016 și apoi director general al Muzeului Național Cotroceni, post ocupat în urma unui concurs cu dedicație, potrivit Libertatea. Toate acestea până la vârsta de 42 de ani.

Potrivit ultimei declarații de avere, actualul șef al ICR a avut un salariu anual de 84.517 lei în fruntea Muzeului Cotroceni. Însă ceea ce sare în evidență în declarația sa de avere este preferința de a-și investi veniturile la bursă, acesta neprecizând că ar deține vreun cont de economii. În ceea ce privește investițiile la bursă, acesta a declarat că deține acțiuni la 33 de companii, indicând suma de 222.623 de lei, ca „profit și pierdere din tranzacții”. În total, valoarea la zi a acțiunilor deținute de acesta potrivit declarației de avere din iunie 2022 este de aproape 1,5 milioane de lei, circa 300.000 de euro.