O cercetare sociologică arată că undeva la 55% dintre moldoveni ar fi de acord ca Republica Moldova să se unească cu România. În același timp, sondajul arată faptul că cei plecați în diaspora sunt într-o mai mare măsură de acord, decât cei care sunt în Moldova. Cum văd experții, de fapt, această chestiune și cât de pregătită ar fi țara noastră pentru un astfel de pas.
Potrivit cercetării Ates Research, în cazul unui referendum pentru unire, efectuat în Republica Moldova, opțiunea „Da” ar câștiga cu 55-58%, deci peste jumătate dintre cetățeni ar fi de acord cu această chestiune. Privind în detaliu, la întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, ați vota pentru sau contra unirii?” 44% dintre respondenții din Moldova au răspuns cu „Da”, 39,2% au răspuns cu „Nu”, iar 6,7% nu sunt deciși.
Pe de altă parte, 60,8% dintre moldovenii aflați în diaspora ar fi de acord cu unirea cu România, iar 24,3% ar fi împotrivă. Eșantionul din Republica Moldova a fost reprezentat de 1.078 de persoane din 320 de localități. 37% dintre ei susțin că această mișcare ar aduce mai multe beneficii, iar 33% au spus că, de fapt, ar fi mai multe dezavantaje.
Cât despre eșantionul din diaspora, au fost intervievate 235 de persoane din 12 țări care au înregistrat cea mai mare prezență la alegerile parlamentare din septembrie 2025, conform Radio Moldova. În cazul acestora, 52.1% cred că unirea Republicii Moldova cu România ar aduce mai multe avantaje.
Printre avantajele menționate de cei care sunt de acord cu unirea, ei au enumerat câteva de ordin economic, precum pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulație și dezvoltarea economiei. Pe de altă parte, dezavantajul menționat de cele mai multe ori a fost cel al pierderii suveranității și independenței. De asemenea, o parte dintre respondenți au spus că ar putea fi tensiuni interetnice şi ruperea legăturilor cu Rusia.
„Unirea este susţinută în proporţie de 80% de alegătorii PAS, 66% de cetăţenii cu viziuni pro-europene, dar doar 15% de minorităţile entice. În cazul unui referendum pentru unire, opţiunea „Da” ar câştiga cu 55-58%”, arată concluzia cercetării sociologice.
La începutul acestui an, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu există sprijin pentru unirea cu România, însă ea personal ar vota „pentru”. În același timp, aceasta consideră că un pas important ar fi aderarea la Uniunea Europeană.
„Ceea ce îmi doresc eu cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetăţenii noştri să fie în pace şi în siguranţă şi să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul tot mai dificil, în contextul regional şi internaţional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecţia României.
Pentru primul plan, pentru integrarea europeană, avem susţinerea majoritară a cetăţenilor Republicii Moldova. Şi am văzut acest lucru şi la referendum, dar şi la alte alegeri. Vedem acest lucru şi în sondaje. Pentru a doua opţiune, care ne-ar asigura şi pace, şi faptul că rămânem parte a lumii libere, cel puţin conform sondajelor nu există sprijin majoritar. Suntem o ţară democratică, şi mergem strict după decizia cetăţenilor. Nu am discutat acest subiect cu liderii europeni”, a declarat Maia Sandu.
În această chestiune FANATIK l-a contactat pe analistul politic Cristian Pîrvulescu. În primul rând, acesta a subliniat că este „absolut neîncrezător” în sondaje, însă ne-a relatat din experiențele sale personale și din opiniile sale, având în vedere că ultima sa vizită în Republica Moldova a fost în urmă cu aproximativ o săptămână.
Acesta a punctat faptul că percepția moldovenilor cu privire la o eventuală unire cu România este influențată de mai multe evenimente, precum războiul din Ucraina, războiul din Iran, dar și criza carburanților. Cu toate acestea, el subliniază că un astfel de referendum în Moldova ar fi unul „riscant”. În acest context, politologul Cristian Pîrvulescu a menționat faptul că, din observațiile sale, „Moldova nu s-a schimbat în ultimii 35 de ani”.
„Prima oară am fost în Moldova în ’92, ultima oară am fost în Moldova vinerea trecută. Între timp am tot discutat și imaginea mea este că, sigur, având oarecare toleranță, avem o treime pro-unire, o treime care este indecisă și dependentă de context și o treime care e împotriva unirii. În această treime avem foarte mulți rusofoni și ceva moldoveni, dar moldoveni care sunt foarte legați de mediul rusofon. Deci, mi se pare că clivajul aici pe unire este un clivaj care este de natură culturală, lingvistică, dacă vreți. Român vs. vorbitor de rusă”, a declarat Cristian Părvulescu.
Mai mult decât atât, analistul politic ne-a povestit o parte dintre experiențele sale în Republica Moldova. Cristian Pîrvulescu a declarat că a fost în urmă cu o lună la un liceu din Florești, aproape de Transnistria, la 20 de km de Nistru, iar șoferul de taxi vorbea doar limba rusă. A întâmpinat câteva probleme cu traseul, iar cei cu care a ținut legătura pentru a ajunge la locație erau vorbitori de limba română și au refuzat să vorbească în limba rusă cu șoferul.
Pe de altă parte, într-o vizită la Chișinău, politologul s-a lovit de o altă situație. Persoana care i-a făcut legătura cu un șofer de taxi, moldoveancă fiind, i-a mărturisit că nu prea poate să vorbească în română, deoarece ea urmase o școală rusească, iar cu prietenii vorbește tot rusă.
„Deci avem diferențele astea care sunt importante, deși în votul din Chișinău nu se vede atât de bine lucrul ăsta, adică am urmărit votul din Chișinău și în Chișinău e majoritar pro-european, pro-Sandu, deci foarte probabil și pro-unire”, a menționat Cristian Pîrvulescu.
Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat că această unire ar fi posibilă, însă nu doar Moldova n-ar fi pregătită de acest pas, ci și România. De asemenea, el a subliniat faptul că o primă problemă ar fi cu Transnistria. O altă dificultate întâmpinată de România ar fi minoritatea rusofonă. Cu toate acestea, un prim pas ar fi integrarea în UE.
„Este România capabilă să gestioneze în mod inteligent și pragmatic decalajul important care există în raport cu Moldova? Este capabilă să gestioneze o minoritate rusofonă foarte importantă? Deci integrarea europeană este o etapă foarte bună pentru pregătirea pentru o eventuală unire într-un context îndepărtat geopolitic și așa mai departe. La noi este vorba despre responsabilitate. Adică integrarea europeană, din punctul meu de vedere, este cea mai bună soluție pentru a ne pregăti pentru o eventuală unire într-un viitor îndepărtat, dar nu peste noapte”, a mai punctat politologul Cristian Pîrvulescu pentru FANATIK.