Peste o treime dintre bolnavii de COVID rămân cu simptome pe termen lung. Cum i-ar putea ajuta o vitamină

În cadrul studiului au fost investigate simptomele a peste 270.000 de persoane care s-au vindecat de COVID-19.

Potrivit rezultatelor, cel puțin un simptom de COVID-19 a fost găsit la 37% dintre pacienți la trei până la șase luni după ce au fost infectați cu virusul care produce boala.

Peste o treime dintre bolnavii de COVID rămân cu cel puțin un simptom pe termen lung

Cele mai frecvente simptome au inclus probleme de respirație, oboseală, durere și anxietate, a anunțat Universitatea Oxford.

Simptomele au fost mai frecvente la persoanele care au fost spitalizate și au fost puțin mai frecvente în rândul femeilor, potrivit studiului.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Cercetarea nu a furnizat nicio cauză detaliată a simptomelor sindromului post-COVID, severitatea acestora sau cât timp ar putea dura.

Cu toate acestea, se consemnează că persoanele în vârstă și bărbații au mai multe dificultăți de respirație și probleme cognitive, în timp ce tinerii și femeile au avut mai multe dureri de cap, simptome abdominale și anxietate sau depresie.

“Trebuie să identificăm mecanismele care stau la baza diverselor simptome care pot afecta supraviețuitorii”, a declarat profesorul Paul Harrison de la Universitatea Oxford, care a condus studiul, citat de Reuters.

“Aceste informații vor fi esențiale ca să putem preveni sau trata eficient consecințele pe termen lung asupra sănătății ale COVID-19”, a adăugat Harrison .

Digisport.ro

Ion Țiriac și-a adus "Perla Coroanei" în țară: "E ceva unic!" Primele imagini și cât a plătit omul de afaceri

O vitamină combate pierderea mirosului

Picăturile nazale de vitamina A ar putea fi capabile să trateze pierderea sau modificarea simțului mirosului la unele persoane care au avut COVID, spun cercetătorii din Marea Britanie.

University of East Anglia desfășoară un studiu clinic de 12 săptămâni.

Doar unii dintre voluntari vor primi tratamentul, dar tuturor li se va cere să adulmece mirosuri puternice, cum ar fi ouă stricate și trandafiri.

Scanările cerebrale vor fi utilizate pentru a verifica dacă vitamina a reparat căile olfactive vătămate sau „nervii mirosului”.

Pierderea sau modificarea simțului mirosului este un simptom obișnuit al COVID-19, deși multe alte virusuri, cum ar fi cel gripal, îl pot provoca.

Și, în timp ce majoritatea oamenilor îl recâștigă în mod natural în câteva săptămâni, mulți au rămas cu tulburări continue ale mirosului.

Bulbul olfactiv

Cercetătorul principal, prof. Carl Philpott, de la Școala de Medicină Norwich din UEA și James Paget University Hospitals NHS Trust, a declarat: „Vrem să aflăm dacă există o creștere a dimensiunii și activității căilor de miros deteriorate în creierul pacienților atunci când sunt tratați cu vitamina-A picături nazale.

Vom căuta modificări ale dimensiunii bulbului olfactiv – o zonă de deasupra nasului unde nervii mirosului se unesc și se conectează la creier. Vom analiza, de asemenea, activitatea din zonele creierului legate de recunoașterea mirosurilor”, relatează BBC.

Vitamina A sau retinolul ajută la susținerea:

• sistemului imunitar – apărarea organismului împotriva bolilor și infecțiilor
• vederii, în special vederea în lumină slabă
• pielii și membranei care căptușește unor părți ale corpului, inclusiv nasul.

Multe alimente lactate, precum și unele legume, conțin această vitamină liposolubilă.

Dar persoanele care iau suplimente de vitamina A ar trebui să știe că o cantitate prea mare poate fi dăunătoare.

Delirul este o consecință frecventă a formelor severe de COVID-19

La mai bine de un an de la apariția pandemiei de COVID-19, cercetătorii dezvăluie numeroasele consecințe devastatoare cu care se pot confrunta pacienții atât în ​​timpul spitalizării, cât și după aceea.

Un nou studiu efectuat pe aproape 150 de pacienți spitalizați pentru COVID la începutul pandemiei a constatat că 73% au suferit de delir, o tulburare gravă în starea mentală în care un pacient este confuz, agitat și incapabil să gândească clar.

“Pacienții cu delir erau mai bolnavi, cu mai multe comorbidități precum hipertensiunea și diabetul și par se confrunte și cu forme mai severe de boli legate de COVID”, a spus autorul studiului, dr. Phillip Vlisides la Departamentul de Anestezie de la Michigan Medicine, citat de Medical Xpress.

Boala în sine poate duce la reducerea oxigenului în creier, precum și la dezvoltarea cheagurilor de sânge și a accidentului vascular cerebral, ducând la afectarea cognitivă.

În plus, markerii inflamatori au fost mult crescuți la pacienții cu delir. Confuzia și agitația ar putea fi rezultatul inflamației creierului.

Mai mult, a existat o corelație între utilizarea sedativelor și delirului – pacienții cu delir au fost sedați mai des și frecvent la doze mai mari.

De asemenea, studiul a constatat că afectarea cognitivă poate persista chiar și după externare. Aproape o treime dintre pacienți nu au avut delirul marcat ca rezolvat în biletul de externare din spital și 40% dintre acești pacienți au necesitat îngrijire medicală calificată.

Pentru unii pacienți, aceste simptome au durat luni de zile. Acest lucru poate face mult mai dificilă gestionarea procesului de recuperare după spitalizare.

Potrivit cercetării, este de reținut faptul că pentru pacienții spitalizați cu COVID-19 sever, este foarte probabilă afectarea cognitivă – inclusiv depresia și delirul.

Lucrarea a fost publicată în BMJ Open.