Cu ajutorul fondurilor europene, industria piscicolă din România începe să-și extindă producția, inclusiv cea a păstrăvului, sortiment aflat la mare căutare atât în țară cât și la export.
Cu ajutorul unor investiții constante, se preconizează ca producția internă de păstrăv să crească. Deocamdată, România importă câteva mii de tone în fiecare an din acest pește. Producătorii români de păstrăv s-au reunit într-o cooperativă „Păstrăvul din Țara Ta” pentru a-și dezvolta mai bine afacerile.
Această cooperativă reunește fermieri din mai multe zone: lacul Lacul Oașa (județul Alba), Dejani (județul Brașov), Sâmbăta de Sus (județul Brașov), Prejmer (județul Brașov), lZăganu (județul Prahova) Oiești (județul Argeș). „Proprietarii acestor păstrăvării sunt cei mai mari producători din România”, a a declarat Bogdan Mihalache, director de vânzări, pentru canalul Lanțul Alimentar, scrie G4Food.ro.
Aceste păstrăvării oferă diferite sortimente de păstrăv: afumat (la cald și la rece), zacuscă de păstrăv, păstrăv marinat, diverse paste, toate cu conservanți naturali, potrivit lui Mihalache.
„Au un termen de valabilitate mai scurt, dar totul este natural”, spune el. Această cooperativă are și două fabrici de procesare (în Prejmer și la Slănic Prahova). Cu ajutorul fondurilor europene, s-au făcut investiții de patru milioane de euro, la păstrăvăriile de pe lacul Oașa și de la Dejani. La fermele cooperativei se crește specia de păstrăv curcubeu.
„Pentru rețete folosim condimente naturale și sare. Produsele noastre sunt vândute la târguri, dar livrăm și pentru Carrefour, este singurul mare retailer din țară unde am reușit să ajungem deocamdată. Magazine proprii avem la cele două unități de procesare, la Slănic Prahova și la Prejmer. Nu vindem la export, deocamdată abia facem față cererii interne. România importă foarte mult păstrăv și, în acest caz, noi vrem să înlocuim importurile și să vindem noi păstrăvul nostru”, a explicat Mihalache. Cooperativa „Păstrăv din Țara Ta” prelucrează peste 1.000 de tone pe an și nu cumpără păstrăv din afara României.
În ceea ce privește vânzările din România, crapul este specia numărul unu, cu 10.000 de tone din cantitatea totală a pieței de pește, care tranzacționează pe an 100.000 de tone. Doar 15% din peștele aflat la vânzare provine din România, potrivit Wall-Street care citează date de la Alfredo Seafood, un jucător important pe piața de profil, care procesează și distribuie produse din pește și fruct de mare.
„Cea mai mare parte din peștele vândut în România provine din afara țării, nu pentru că noi, companiile active pe aceasta piață, nu ne-am dori să aducem mai mult peste de proveniența locală, ci pentru că nivelul producției este foarte mic. Doar 15% din peștele vândut în România provine din apele noastre, iar crapul are cea mai mare pondere. Din punct de vedere calitativ, lider necontestat este păstraăul, iar cea mai bună zonă de unde poate fi pescuit se află în Carpații Meridionali”, spune Mihai Cristian Dărmănescu, fondatorul Alfredo Seafood.
„În clasamentul volumelor vândute, crapul este urmat de alți pești deltaici: caras, salau, știucă etc. Crapul conduce și în topul valoric, înregistrând vânzări de circa 20 milioane euro pe an. Așadar, cred că putem numi crapul ca fiind, în acest moment, campionul național”, a adăugat el.
Potrivit Alfredo Seafood, păstrăvul este cel mai gustos și nutriviv pește, din care sunt pescuite anual 1.000-1.500 de tone. Păstrăvul românesc este valoros și la export, fiind apreciat în țări precum Germania, Franța sau Polonia. Compania a început în 2019 un parteneriat cu mai multe păstrăvării din țară (din zonele Carpaților Meridionali), pentru a sprijini producția autohtonă.
„Situația României în ceea ce priveste producția de pește, fie că vorbim de apă sarată sau de apă dulce, este precară. Trebuie luate măsuri la nivel de autorități iar, în cazul în care acestea vor fi implementate, va dura oricum mulți ani până să ajungem la un nivel optim, raportat la potențialul țarii noastre și la cotele pe care le-am avut în trecut. Totusi, consider că și companiile active pe piața de distribuție de peste pot sprijini producatorii locali.
Noi am inițiat parteneriatul cu trei ferme românești, tocmai pentru că recunoaștem calitatea peștilor crescuți acolo și pentru că ne dorim să susținem producția locală, în calitatea noastră de procesatori și distribuitori. Astfel, noi venim cu know-how-ul pe partea de ambalare și distribuție în marile lanțuri de retail, iar fermierii aduc produse proaspete și de o calitate extraordinară, pe care am verificat-o în prealabil”, a mai declarat Mihai Cristian Dărmănescu.