„Membrii Dumei de Stat a Rusiei care au votat aceste decizii vor fi vizați de sancțiuni, cei care au luat decizii care duc la destabilizarea Ucrainei. Sunt vizate și băncile care finanțează acele persoane sau afacerile din Donețk și Lugansk.
Vizăm capacitatea statului rus de a intra pe piețele financiare ale noastre, prin limitarea accesului datoriilor lor suverane la piața europeană”, a anunțat Josep Borrell.
El a șinut să mulțumească Germaniei pentru deciziea de a bloca certificarea conductei Nord Stream 2 și a precizat că sancțiunile UE sunt luate în coordonare cu SUA, Marea Britanie și Canada.
Borrell a mai anunțat că și oligarhii ruși vor fi vizați de sancțiuni
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, reacționează dur în urma opririi certificării gazoductului Nord Stream 2.
Acesta spune că prețul gazului va ajunge chiar și la două mii de euro la mia de metri cubi de gaz.
“Cancelarul german Olaf Scholz a dat instrucțiuni să oprească certificarea gazoductului Nord Stream 2.
Bine. Bine ați venit în lumea nouă, în care europenii vor plăti în curând două mii de euro la mia de metri cubi de gaz”, a scris acesta pe Twitter.
Fostul președinte și premier al Rusiei Dimitri Medvedev a amenințat Europa cu o scumpire fără precedent a gazelor naturale. „Cancelarul german Olaf Scholz a decis oprirea certificării pentru conducta Nord Stream 2. Bine! Bun venit într-o lume nouă în care europenii vor plăti în curând 2.000 de euro pentru un metru cub de gaz”, a scris Medvedev, în prezent adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, pe Twitter.
Cotaţia barilului de ţiţei a ajuns, marți, la cel mai ridicat nivel din 2014, sporind temerile că se va apropia de pragul simbolic de 100 de dolari.
Acest lucru s-a întâmplat după ce preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse “să menţină pacea” în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război.
Ministrul rus al Energiei, Nikolai Shulginov, consideră că o cotaţie a barilului de ţiţei între 55 şi 70 de dolari este “optimă” pentru piaţă, scrie Reuters.
“Preţul petrolului afectează alte preţuri, ceea ce înseamnă că din cauza preţului ridicat al ţiţeiului vedem creşteri de preţuri şi în alte sectoare ale economiei. De asemenea, preţurile ridicate au ca rezultat o creştere mai lentă a cererii”, a spus Nikolai Shulginov într-un interviu acordat Energy Intelligence.
Canada se pregătește să impună sancțiuni Rusiei după decizia lui Putin de a recunoaște așa-numitele republici populare Donețk și Lugansk, a anunțat ministrul canadian de externe, Melanie Joly.
„Canada, alături de partenerii și aliații săi, va răspunde ferm acestei lipse de respect față de dreptul internațional. Pregătim impunerea de sancțiuni economice, separat de cele pregătite ca răspuns pentru intenția Rusiei de a invada Ucraina”, a scris Joly pe Twitter.
„Canada condamnă cu tărie decizia președintelui Putin de a recunoaște zonele controlate de rebelii din Donețk și Lugansk ca teritorii independente. Este o violare a tratatelor de la Minsk, a Cartei ONU, și o serioasă amenințare la siguranța și stabilitatea zonei”, a mai spus șefa diplomației canadiene.
Uniunea Europeană a propus interzicerea accesului autorităţilor din Rusia la pieţele şi serviciile financiare europene. Măsura ar urma să vizeze băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ale Kremlinului în regiunile separatiste din estul Ucrainei, potrivit unui comunicat comun al Comisiei şi Consiliului European.
Sancţiuni propuse de UE vin după decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa autoptoclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk. Pachetul de sancțiuni include și persoane care au fost implicate în decizia ilegală a Kremlinului şi vizează și comerţul celor două regiuni separatiste cu țări UE.
Preşedinţii Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi Consiliului European, Charles Michel, au declarat că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente, precum şi trimiterea de trupe ruse este „ilegală şi inacceptabilă”, „încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei” şi escaladează şi mai mult criza.
Miniştrii de externe din țările UE se vor reuni tot marți, la ora 16:00, cu şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. După reuniune va fi anunțat un prim pachet de sancţiuni, urmând ca pachetul integral să fie definitivat ulterior.
”Nu vom accepta recunoaşterea regiunilor separatiste ucrainene. Fără această certificare, Nord Stream 2 nu poate intra în funcțiune”, a anunțat cancelarul german după ce Vladimir Putin a semnat pentru independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ironizat marți amenințarea cu sancțiuni, spunând că Occidentul le va impune indiferent de evenimente și descriind răspunsul la recunoașterea de către Rusia a două regiuni ucrainene separatiste ca fiind previzibil.
„Colegii noștri europeni, americani, britanici nu se vor opri și nu se vor calma până nu își vor epuiza toate posibilitățile pentru așa-zisa ‘pedepsire a Rusiei’. Deja ne amenință cu tot felul de sancțiuni sau, după cum se spune acum, cu ‘mama tuturor sancțiunilor’ ”, a spus Lavrov, potrivit Reuters.
“Ei bine, ne-am obișnuit. Știm că oricum se vor impune sancțiuni, în orice caz. Cu sau fără motiv.”
Boris Johnson a anunțat după întâlnirea de urgență Cobra – comitetul guvernamental din Regatul Unit care se ocupă de urgențe, sancțiuni care vor lovi Rusia foarte puternic.
„Vom institui imediat un pachet de sancțiuni internaționale”, a spus el, citat de BBC.
„Acesta este doar primul dintr-un val de sancțiuni, deoarece credem că vor veni mai multe comportamente iraționale ale Rusiei”, spune el.
Boris Johnson a mai spus că sancțiunile Marii Britanii vor afecta „interesele economice care au sprijinit mașina de război a Rusiei”.
„Vor lovi Rusia foarte puternic și sunt multe lucruri pe care le vom face în cazul unei invazii. Fără îndoială că, dacă companiile rusești sunt împiedicate să strângă capital pe piețele financiare din Marea Britanie, dacă dezlipim fațada proprietății rusești asupra companiilor, asupra proprietății, va începe să doară”, a mai declarat Johnson.
Președintele american Joe Biden a aprobat un prim set de sancțiuni după recunoașterea de către Rusia a regiunilor separatiste Donețk și Lugansk ca independente.
Reacția este una prudentă, limitându-se la emiterea unui set restrâns de sancțiuni care vizează cele două regiuni din estul Ucrainei, parțial controlate de separatiștii susținuți de ruși.
Potrivit ordinului semnat de Biden, sunt interzise tranzacțiile economice, investițiile sau finanțările efectuate de cetățeni americani în cepe două republici separatiste din Ucraina.
Natura sancțiunilor pare menită să permită Statelor Unite și aliaților săi europeni să păstreze în rezervă cele mai agresive sancțiuni pe care au amenințat că le impun Moscovei dacă Putin va efectua un atac pe scară largă pentru a doborî guvernul ales democratic al Ucrainei.
Oficiali de la Casa Albă, citați de The New York Times, au declarat că un alt răspuns occidental va fi anunțat marți, moment în care câțiva dintre consilierii lui Biden au spus că se așteaptă să vadă forțele rusești trecând peste granița cu Ucraina, trecând linia pe care domnul Biden o stabilise pentru a impune sancțiuni severe asupra Moscovei.
Uniunea Europeană decide marţi primele sancţiuni împotriva Rusiei după ce Moscova a recunoscut independenţa regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Acesta a precizat că a convocat “un Consiliul de urgenţă al Afacerilor Externe, pe care Franţa îl va organiza aici, la Paris, după reuniune (Forum al UE pentru cooperarea în regiunea Indo-Pacific n.r.)”, relatează AFP citată de Agerpres.
“În această dimineaţă am lucrat deja la pregătirea textului, iar după-amiază Consiliul va decide ce sancţiuni vor fi luate (…) Trebuie acţionat repede, adică în această după-amiază, aici, la Paris”, a precizat Borell, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate “în unanimitate”.
La acest moment nu este vorba de “o invazie de mare amploare, însă trupe ruse au intrat pe teritoriul ucrainean”, în Donbas, a subliniat Borrell.
“Avem un pachet (de sancţiuni posibile – n.r.). Există diferite măsuri, iar gradul de punere a lor în aplicare depinde de nivelul de agresiune”, a mai spus Josep Borrell.
Încep să se simtă efectele negative ale scăderilor Gazprom, Rosneft și Lukoil în Bursa de la Moscova. La câteva ore după constatarea acestei situații, preţurile de referinţă în Europa la gaze naturale s-au majorat cu până la 13%.
Totodată, pentru că Occidentul urmează să impună sancțiuni Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența teritoriilor Donețk și Lugansk, ar putea fi puse în dificultate tranzacţiile cu energie.
”Asta înseamnă preţuri mai mari la gaze pentru o perioadă mai îndelungată, în contextul în care piaţa este de mai multe luni foarte tensionată. Este posibil să urmeze şi unele sancţiuni impuse de SUA şi UE”, a spus Katja Yafimava, analist la Oxford Institute for Energy Studies.
Mai mult, a explodat prețul petrolului, iar rubla s-a prăbușit, transmite Realitatea Plus. Concret, noaptea trecută, țițeiul Brent a crescut cu 2,4%, până la aproape 98 de dolari pe baril, fiind cel mai înalt nivel din ultimii 7 ani. West Texas Intermediate a ajuns la 4,5%, trecând de 95 dolari.
Rubla a scăzut semnificativ, cu 3%, cursul de schimb fiind în ultimele ore la 79,6 de ruble pentru un dolar. Este cel mai slab nivel din luna octombrie 2020.
Prăbușirile sunt de până la 20%, iar scăderile sunt cele mai semnificative după criza din anul 2008. De exemplu, pentru gigantul rus din domeniul energiei, Gazprom, s-au înregistrat pierderi de 17% la Bursa de la Moscova.
Drept urmare, compania s-a micșorat de la o valoare de piață de aproape 80 mld. dolari, la circa 60 mld. dolari, în ultimele ore, potrivit ZF.ro
Pe lângă Gazprom, și Rosoneft s-a ales cu pierderi de 6 miliarde de dolari din capitalizare , adică un procent de 16% din preţului acţiunilor.
De asemenea Lukoil a scăzut 10%, adică a pierdut 6,7 miliarde de dolari, în câteva ore. La aceste companii rusești se alătură și cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank. Instituția a scăzut cu 20% în acțiuni și a pierdut 56 de miliarde de dolari capitalizare.
De altfel, MOEX, indicele principal al bursei, s-a micșorat cu 10% în şedinţa din ultimele ore. La un moment dat a fost și de 14%, cel mai abrupt procent după criza din 2008.
Nu este exclus să apară sancțiuni severe asupra companiilor rusești, în viitorul apropiat, din partea Vestului, ca o consecință a recunoașterii independenței regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk.
Înainte de a semna decretul de recunoaștere a independenței teritoriilor menționate, Vladimir Putin a ținut un discurs dur despre Ucraina. A făcut referirif istorice criticându-l pe fostul lider sovietic, Lenin și a acuzat Ucraina că a încercat să-i fure din gaz, în trecut.
Vladimir Putin a spus că mare parte din Ucraina a fost creată din Rusia, după ce Lenin a cedat părți din această țară.
”Consider că este necesar să luăm o decizie care ar fi trebuit luată cu mult timp în urmă – să recunoaștem imediat independența și suveranitatea Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk.
Parlamentul să aprobe decizia și să ratifice acordurile de prietenie și ajutor reciproc cu cele două republici.
O mare parte din Ucraina a fost creată de Rusia. A fost făcută din părţi date de Lenin din Rusia. După, înainte şi după al Doilea Război Mondial, Stalin a dat Ucrainei părţi din România, Polonia şi Ungaria” , a spus Vladimir Putin, într-un discurs televizat.
Totodată, președintele rus a precizat că Lenin nu a reconstruit corect Uniunea Sovietică și că Ucraina ar trebui să se numească Republica Vladimir I. Lenin a Ucrainei.
”Principiile lui Lenin de a reconstrui Uniunea Sovietică au fost greşite. Este o ruşine că pe aceste principii am construit fără să ne gândim la viitor. Liderii de atunci au fost convinşi că au reuşit să rezolve conflictele naţionaliste, dar aceste probleme au fost doar o bomba cu ceas care s-a acutizat în anii 80 şi au dus la separarea de Uniunea Sovietică.
Ucraina contemporană ar trebui să se numească Republica Vladimir I. Lenin a Ucrainei. Şi apoi i-au dărâmat statuile şi au numit-o de-comunizare. Suntem pregătiţi să vă arătăm ce înseamnă asta pentru Ucraina”, a mai punctat Vladimir Putin.
După toate acestea, liderul de la Kremlin a ordonat ca trupele de la granița Ucrainei să se extindă în teritoriile pro-ruse, Donețk și Lugansk, pentru menținerea păcii.