Plafonarea adaosului comercial, un subiect fierbinte pe masa Guvernului. Cum sunt afectați consumatorii și producătorii: ”Înseamnă că ne întoarcem la mercurial”

Plafonarea adaosului comercial a devenit un subiect tot mai intens discutat în ultimele zile. Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că se lucrează la o Ordonanță de Urgență ce prevede extinderea plafonării adaosului comercial la toate produsele procesate din România.

Plafonarea adaosului comercial, motiv de dispută în industria alimentară

Respectivul proiect nu a fost pus în dezbatere publică încă, însă anunțul făcut de ministru i-a alarmat pe principalii reprezentanți ai industriei alimentare din țara noastră. Se știe deja că adaosul comercial este plafonat încă din 2023 pentru produsele alimentare de bază, printre care laptele, pâinea, ouăle și carnea și se menține până la 31 decembrie 2024.

Ideea prelungirii îi nemulțumește pe cei mai importanți jucători din domeniu. În timp ce unii spun că nici măcar nu au fost consultați în această privință, alții sunt de părere că toate părțile vor avea de pierdut dacă se menține plafonarea.

Entități ca Romalimenta, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România sau Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană contestă planul ministrului agriculturii și spun că urmările pot fi cu adevărat grave dacă nu se va ajunge la un consens.

Digi24.ro

Un cilindru misterios cu înălțimea unei clădiri cu patru etaje a ieşit brusc din pământ în Japonia

„Remarcăm cu surprindere faptul că un subiect atât de important precum cel al unei Ordonanțe de Urgență care vizează măsuri extinse de plafonare și care riscă să afecteze de o manieră ireversibilă industria de retail din România nu este comunicat instituțional și implicit nici asumat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. (…) Retailerii – care par cel puțin până în acest moment că sunt subiectul acestei Ordonanțe – sunt ignorați. Foarte probabil va fi nevoie să se explice multora dintre cei care au slujbe stabile în sectorul comercial, că opțiunile pentru viitor devin extrem de limitate. (…)

Digisport.ro

A fost cel mai bogat român, dar averea de 1,2 miliarde de euro s-a ”evaporat” și tocmai a mai primit o lovitură

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România – AMRCR, își manifestă opoziția categorică față de proiectul de OUG aflat în circulație care vizează plafonarea adaosului comercial la produsele agricole, alimentare, precum și la îngrășăminte, furaje și pesticide, considerând că o asemenea reglementare ar afecta în mod extrem de grav mediul de afaceri din România. (…) Comportamentul intruziv al statului față de mediul de afaceri privat creează un climat ostil și împiedică funcționarea normală a economiei de piață. (…)

AMRCR consideră că măsurile propuse pun în pericol stabilitatea economică pe termen mediu și lung și riscă să devină o reală provocare pentru însăși securitatea alimentară a României. (…) De aceea, solicităm domnului Prim-Ministru Marcel Ciolacu o întâlnire urgentă pe tema acestui proiect de act normativ, la care sperăm să se renunțe cât mai curând”, a transmis Asociația Marilor Rețele Comerciale din România.

Dezavantajele pe termen lung ale prelungirii plafonării

Se crede chiar că această mișcare, mascată într-o așa-zisă scădere a prețurilor, este menită să atragă simpatia românilor înainte de perioada celor mai importante alegeri din România. În plus, ea ar fi și neconstituțională, după cum mai susțin reprezentanții din industrie. Astfel, explicația logică prin care cumpărătorii se vor trezi că plătesc la fel sau mai mult pe coșul de cumpărături, în ciuda plafonării, este scumpirea altor produse pentru recuperarea pagubei resimțite de comercianți.

„În perioada în care a plafonat cele 14-17 produse, procesatorii au început să aibă pierderi. Nu poți să vii la mine și să mă obligi să îți fac un produs, la un anumit preț, când cheltuielile mele pentru produsul respectiv sunt mari, ele au crescut și vor crește și tu mă pui să plafonez prețul. La comercianți, există anumite variante astfel încât să recupereze oarecum din această impunere, cu toate ca nici comercianții nu mai sunt astăzi de mai sunt acord cu o măsură care să extindă această propunere. Ei pot găsi să meargă cu scumpiri pe alte produse, dacă vorbim de toate produsele românești. Dacă era brânza mai ieftină, ei puteau să crească la tipurile de cașcaval, care nu intrau în categoria produselor plafonate. În momentul în care prețurile astea cresc, măsura, din punctul nostru de vedere, este abuzivă, nu poți să controlezi piața obligându-mă să respect o ordonanță care produce efecte negative asupra procesatorului. Se va pierde și la bugetul statului, pentru că taxele pe profitul brut realizat nu vor mai fi încasate, la fel nu se va mai încasa din salariul angajaților, va crește procentul de șomaj și tot statul va plăti mai mult”, a declarat Dragoș Frumosu, președinte SINDALIMENTA, pentru FANATIK.

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România consideră că plafonarea adaosului comercial poate duce și la scăderea interesului furnizorilor pentru calitatea produselor, tocmai pentru a respecta plafonul impus prin lege, lucru ce poate duce chiar la punerea în pericol a consumatorilor. Forumul chiar a și transmis o scrisoare deschisă ministrului Agriculturii, Florin Barbu, prin care își exprimă îngrijorarea față de adoptarea Ordonanței ce prevede plafonarea adaosului comercial la produsele agricole, alimentare, îngrășăminte, furaje și pesticide.

În ciuda asigurărilor că măsura a fost gândită pentru a veni în sprijinul populației, stabilizând prin plafonare prețurile, reprezentanții industriei alimentare sunt de părere că urmările pot fi unele serioase pentru producători și distribuitori, dacă nu va fi gândit un plan concret și corect pentru toate palierele.

Vestea plafonării la produsele agricole vine greu de digerat și pentru fermieri, care deja se confruntă de o bună perioadă cu greutăți în a-și menține culturile și afacerile. Reducerea veniturilor ce le revin de drept producătorilor va duce la o situație și mai apăsătoare pentru aceștia, care nu vor mai putea produce la același nivel, și așa destul de scăzut în unele cazuri. Sunt prevăzute chiar și blocaje în relația fermier-comerciant, iar costurile de producție pot crește.

„De ce domnul ministru a luat această decizie fără o analiză pertinentă cu reprezentanții industriei și comercianții? Știa că lumea nu este de acord. Tu ca ministru al agriculturii nu poți să intervii pe o piață liberă și să îmi impui mie un preț. Înseamnă că ne întoarcem la mercurialul care era odată și stabilim un preț maxim de vânzare. Și-a pus domnul ministru întrebarea de ce avem 70% alimente din import și numai 30% alimente românești? Își pune întrebarea ce punem face ca să creștem procentul de produse românești la raft? Poți să vii cu alte măsuri, să scazi TVA-ul, și atunci într-adevăr să impui ca procentul cu care ai scăzut TVA-ul să se regăsească ca și scădere în preț. Poți să subvenționezi prețul unei materii prime, poți să vii cu alte măsuri ca să scazi costul unui produs, dar nu să-mi ceri mie să încasez mai puțini bani.

Până mai ieri spunea că va plafona preturile produselor alimentare care provin din materie prima românească. Probabil că și-a dat seama că nu are cum să plafoneze la carnea de porc și la mezeluri, pentru că 80% din carnea de porc o importăm, n-ai cu să plafonezi la lapte și produse lactate pentru că 25-30% din lapte vine din import, n-ai cum să plafonezi la conservele de legume și fructe pentru că importăm piersici, caise să facem compot în România, pentru că ne-au fost distruse livezile, pentru că importăm ceapă, usturoi, cartofi, fasole”, a mai afirmat Dragoș Frumosu.

Și comunitatea germană are opinii negative cu privire la măsura ce se vrea a fi luată în România. AHK România susține că stabilirea prețurilor potrivit OUG va duce la probleme în procesul de aprovizionare, iar țara noastră va căpăta o imagine neserioasă în fața importatorilor străini. Mai mult, măsura ar crea turbulențe în întreaga industrie alimentară, putând duce chiar și la insolvență, culminată cu pierdea multor locuri de muncă.

Așadar, o măsură ce prevede prelungirea plafonării prețurilor la alimente vine cu foarte multe dezavantaje pe întreg lanțul valoric agroalimentar, în ciuda aparenței arătate românilor că un coș de cumpărături va fi mai puțin costisitor decât până acum.

Până la momentul publicării materialului, ministrul agriculturii nu a chemat la discuții, pe marginea propunerii prelungirii plafonării adaosului comercial, niciun reprezentant al industriei alimentare.