Planul de pace al lui Trump pentru Ucraina „creează probleme României”. Cum a ajuns să fie prins cu ușa Zelenski: „Formă de presiune”

Planul de pace al lui Donald Trump, negociat direct cu Rusia, pune Ucraina în dificultate. Pentru prima oară se vorbește clar despre posibilitatea ca Zelenski să recunoască faptul că Putin ar putea rămâne cu zonele ocupate în timpul războiului, inclusiv Peninsula Crimeea, anexată în anul 2014.

Planul de pace al lui Donald Trump, dureros pentru Ucraina. Zelenski, prins cu ușa de scandalul de corupție din curtea sa?

28 de puncte are documentul de la care vor porni negocieri dure în următoarea perioadă pentru Ucraina, puncte care vorbesc despre garanții de securitate pentru vecinii României, dar și despre cedarea de teritorii în schimbul încetării focului. În urma discuțiilor purtate de Washington și Moscova, Trump a venit cu soluția sa. Printre lucrurile care atrag atenția se numără renunțarea la Lugansk, Crimeea și Donețk și înghețarea zonelor Herson și Zaporojie.

FANATIK a stat de vorbă cu fostul ministru de externe, Adrian Cioroianu, care spune că primul lucru care trebuie analizat este faptul că acest acord s-a discutat în absența unui actor direct implicat, Ucraina. Istoricul ne-a precizat că planul lui Trump pune în dificultate și poziționa României, care până acum a sprijinit cu toată puterea statul vecin.

Adrian Cioroianu: „Creează probleme oficialităților din România”

„Din păcate, aș spune că e o încercare pe care toată lumea o aștepta, într-o formă sau alta, dar care în această formă încă lasă loc la multe interpretări și la multe întrebări, de fapt. Toate țările europene au reținerea referitoare la a discuta eventuala pace dintre Ucraina și Rusia, de a o discuta deasupra Ucrainei. Pentru Uniunea Europeană se vede limpede că există această reținere de a accepta că două țări discută despre o a treia pe deasupra capului ei.

Digi24.ro

Decizie istorică: Danemarca desemnează oficial SUA drept o amenințare. Cum au ajuns serviciile secrete la această decizie

Aș spune că îi face pe europeni să fie ceva mai sceptici, să ceară detalii, pentru că tot ce știm în momentul de față știm de la o primă sursă, Axios, dar nu au venit detalii nici dinspre partea americană, nici dinspre partea rusă. Fără detalii, noi discutăm presupuneri. Pe baza acestor presupuneri, e limpede că europenii se întreabă dacă e corect să discuți un armistițiu în lipsa Ucrainei, totuși, care e statul atacat de Rusia.

Digisport.ro

Fără dubii! Inter i-a decis soarta lui Cristi Chivu, după încă un eșec: ”A depășit orice imaginație”

Asta creează probleme oficialităților din România, căci tonul este dat de aceeași idee. Și România sprijină eforturile de pace, dar în lipsa unor detalii despre ceea ce concret se discută, evident că e greu să accepți că se vorbește un armistițiu câtă vreme Ucraina nu e parte din negocieri. E o problemă diplomatică reală și delicată și cred că asta, de fapt, duce la impasul în care se află și Zelenski acum. Zelenski a ieșit și a spus că și el își dorește pacea, dar evident că dorește să fie parte din discuții, ori asta nu s-a întâmplat până acum”, a declarat Adrian Cioroianu, pentru FANATIK.

Scandalul de corupție cu care Zelenski e forțat să accepte pacea: „O formă de presiune”

Cât de realizabil e planul de pace al lui Trump? În contextul negocierilor pentru armistițiul dintre ruși și ucraineni, un element important îl reprezintă scandalul de corupție în care este vehiculat numele lui Zelenski. Un apropiat al președintelui ucrainean a fugit din țară, vizat într-un dosar de corupție. O parte din banii primiți de la partenerii europeni ar fi fost manevrați contrar înțelegerilor cu țările care sprijină Kievul. În opinia analistului de politică externă Ștefan Popescu, nu a apărut întâmplător scandalul de corupție din jurului lui Volodimir Zelenski. Dezvăluirile ar putea fi interpretate ca un soi de presiune asupra președintelui ucrainean de a-și mai nuanța tonul cu privire la pretențiile sale când vine vorba de semnarea acordului de pace.

„Fără îndoială că acel scandal de corupție e relevant, nu afectează neapărat poziția lui Zelenski, nu aceasta este cea mai importantă chestiunea, ci disponibilitatea partenerilor Ucrainei de a sprijini financiar la același nivel țara. Chestiunea asistenței cu echipamente militare și muniții este numai un aspect al asistenței pentru Ucraina. Statul ucrainean are nevoie de bani pentru a plăti soldele militarilor, pentru a face achiziții de echipamente militare și pentru a plăti serviciile esențiale funcționării statului. Prin urmare, fără îndoială că acest scandal poate fi interpretat și ca o formă de presiune la adresa lui Zelenski pentru a accepta planul de pace al SUA, convenit cu Federația Rusă, trebuie să spunem acest lucru”, analizează Ștefan Popescu, pentru FANATIK.

„Statele Unite vor fi foarte atente apropo de cheltuirea banilor”

Acesta completează cu faptul că Statele Unite vor fi și mai atente acum legate de cum se cheltuiesc banii dați ca sprijin pentru Ucraina. „Statele Unite vor fi foarte atente apropo de cheltuirea banilor, de investițiile care vor ajunge în Ucraina pentru reconstrucție, dar încă nu suntem acolo.

Rămâne de văzut dacă părțile vor accepta acest plan. Mai cred că dimensiunea războiului scapă actorilor direct implicați în procesul de negociere, chiar și europenilor, pentru că războiul din Ucraina e un simptom sau un element în reglajele noilor echilibre mondiale. Acolo sunt și interesele Chinei, deci și ale altor actori care pot influența într-o manieră poate mai puțin vizibilă cursul evenimentelor”, ne-a mai spus Popescu.

Analistul politic ne-a spus că, într-adevăr, planul lui Trump este unul destul de dur pentru Ucraina, punctând faptul că discuțiile au fost purtate, până acum, exclusiv între Washington și Moscova. Totodată, Popescu a comentat și necesitatea organizării alegerilor în țara vecină în cazul în care se parafează armistițiul.

Planul lui Trump prevede organizarea de alegeri în Ucraina la 100 de zile după semnarea păcii

„Mi se pare un plan, deși dur, care are garanții solide și acest lucru e cel mai important, pentru că problema centrală a unui viitor acord de pace presupune garanții ferme pentru ca Ucraina să își păstreze independența și suveranitatea.

Organizarea de alegeri în Ucraina e necesară, deoarece mandatul președintelui Zelenski a fost prelungit ca urmare a imposibilității organizării alegerilor în timp de război. Alegerile trebuie organizate. Probabil că există și un anumit interes la Washington ca alegerile să aibă loc cât mai repede pentru a avea o nouă administrație cu care să se lucreze în faza post-război.

Faptul că Statele Unite ar fi implicate, căci ne aflăm în fața unei baze de discuții, nu a unui acord de pace, arată că negocierile vor fi mult mai ample, cu mult mai multe detalii decât ele 28 de puncte. Așa cum au apărut cele 28 de puncte cred că era maximul din ce se putea obține.

Bineînțeles că ieșirea în presă cu negocierile care s-au purtat direct între Washington și Moscova ne arată că în realitate ne-am aflat în fața unui proces de negociere americano-rus care s-a întins din ianuarie 2025 de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și până acum, fără întrerupere, desigur, neliniar, având în vedere complexitatea dosarului cu Rusia, dar care nu a apărut peste noapte”, a adăugat Ștefan Popescu.

SUA s-ar putea retrage de tot din Ucraina dacă nu se ajunge la o înțelegere între Moscova și Kiev

Întrebat dacă Zelenski ar putea accepta și cele mai sensibile puncte din planul lui Trump, specialistul în diplomație internațională ne-a zis că asta se va decide în urma unor evaluări riguroase a rezistenței reale pe front și a sprijinului pe care americanii mai sunt dispuși să îl dea Kievului.

„În orie manual, pacea este rezultatul unui raport de forță. Evaluarea raportului de forță se face în primul rând după analizarea capacității militare a Ucrainei de a rezista, capacitatea europenilor de a întări poziția Ucrainei în dialogul dintre Washington și Moscova. Desigur, e și riscul ca Statele Unite, în cazul în care această formulă nu va fi acceptată, să se retragă complet din dosarul ucrainean. Aceste elemente sunt luate în calcul de președintele Zelenski, dar nu doar de către el, ci de echipa de decizie de la Kiev”, a punctat expertul în politică externă.

Va schimba UE discursul public? „Actualitatea circulă cu o viteză care afectează memoria pe termen scurt a publicului”

În final, Ștefan Popescu ne-a spus dacă se va putea schimba discursul la nivel european dacă Ucraina decide să recunoască teritoriile ocupate de ruși ca făcând parte din Federația Rusă, având în vedere că de la începutul războiului, Uniunea Europeană a susținut țara aflată în război, respingând categoric idee de pace contra teritorii: „Suntem într-o perioadă în care schimbarea de discurs nu mai este o problemă. Actualitatea circulă cu o viteză care afectează memoria pe termen scurt a publicului și atunci oamenii deja sunt obișnuiți cu virajele în materie de discurs. Nu asta e principala problemă.

Problema e găsirea unei soluții viabile pentru statul ucrainean, în condițiile în care se cer Ucrainei sacrificii substanțiale. Gândiți-vă ce înseamnă să recunoști schimbarea frontierelor propriului tău stat prin forță. De fapt, dacă mergem la esență, se consfințește printr-un act internațional modificarea frontierelor prin forță, chiar dacă pe urmă se va stabili un mecanism de garanție care să împiedice utilizarea forței împotriva Ucrainei”.