Planul de scoatere a UDMR din Parlament, blocat de conducerea PNL. Deputații care au pus gând rău Uniunii

Un grup de 15 deputați PNL, cărora li s-a alăturat și deputatul Radu Cristescu (PSD), a depus în primele zile ale sesiunii parlamentare un proiect de modificare a Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului prin care șansele UDMR de a se mai regăsi în Parlamentul ales în 2024 ar deveni practic nule. În esență, este vorba de creșterea pragului electoral de la 5% la 7% și de eliminarea pragului electoral alternativ.

Pragul alternativ, plasa de siguranță a UDMR

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 2022, numărul ungurilor ardeleni a scăzut față de recenzarea precedentă de la 1,2 milioane la 1,0 milioane, iar ponderea lor în cadrul populației generale s-a redus de la 6,5% la 6%. Acest lucru poate avea consecințe politice majore, întrucât prezența UDMR în Parlament depinde de atingerea pragului electoral de 5%. Cum tendința către absenteism de la vot a populației maghiare este ceva mai mare decât în cazul etniei majoritare, orice scrutin parlamentar dădea emoții mari conducerii UDMR.

Problema a părut rezolvată în 2015, când UDMR a convins celelalte partide parlamentare prin care se instituia un prag alternativ prin care un partid care nu a obținut 5% în alegeri, la nivel național, poate totuși să acceadă în Parlament dacă a obținut cel puțin 20% din voturi în minim patru județe. UDMR ar îndeplini fără emoții această condiție întrucât ungurii ardeleni sunt copleșitor majoritari în Covasna și Harghita, depășesc pragul de 35% în Mureș și Satu Mare și pragul de 20% în Sălaj și Bihor.

După ce UDMR a fost expulzată de la guvernare odată cu instalarea guvernului Ciolacu, ostilitatea unor parlamentari ai puterii față de Uniune s-a manifestat prin depunerea proiectului prin care pragul electoral este crescut la 7%, iar pragul alternativ eliminat, ceea ce ar face, în mod aproape cert, ca UDMR să nu mai primească decât un mandat de deputat, la care au dreptul și celelalte minorități naționale.

Digi24.ro

FOTO O jurnalistă a întrebat-o pe amanta lui Putin de ce nu are copii. Imediat au apărut polițiștii care au verificat-o și interogat-o

„Rezultatele alegerilor derulate în ultimii 20 de ani la nivelul Camerei Deputaţilor şi Senatului au determinat o fragmentare politică importantă. Acest lucru s-a repercutat asupra dificultăţii constituirii unor majorităţi parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică şi o stabilitate guvernamentală. Spre exemplu, numai în ultimele două legislaturi, respectiv 2016-2020 şi 2020-2024, Parlamentul României a acordat vot de învestitură pentru un număr de şapte guverne (conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban de două ori, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu).

Practic, durata medie a unui guvern a fost de cca. 1 an. Această instabilitate politică şi guvernamentală a avut consecinţe şi asupra stabilităţii economice, asupra viziunii privind implementarea politicilor cu finanţare externă nerambursabilă, precum şi asupra relaţiilor politice şi economice externe”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

15 deputați liberali, nevoiți să-și retragă semnăturile

În expunerea de motive nu este menționată UDMR, însă inițiatorii nu ascund faptul că Uniunea este ținta proiectului. „Noi am văzut foarte clar că din cauza acestor partide mici nu poți avea un act de guvernare coerent. Ești forțat să faci alianțe și pui în pericol actul de guvernare. UDMR-ul joacă de 30 de ani pe șantaj, pe amenințări (…) Vine un partid de ăsta mic, balama, care te condiționează cu tot felul de treburi. UDMR au fost campioni, ca să nu mai spun că au pus umărul frânarea României, cu tot felul de asociații care au reclamat construirea de autostrăzi, hidrocentrale”, a declarat Radu Cristescu (PSD), pentru FANATIK.

Problema este că proiectul depus în prima zi a sesiunii a rămas aproape fără susținători la patru zile după depunere. Toți cei 15 deputați PNL semnatari ai proiectului au anunțat că își retrag semnăturile, printre ei fiind chiar deputatul care a redactat proiectul, liberalul Adrian Cozma. Biroul Permanent al Camerei Deputaților a luat act de această decizie în ședința din 4 septembrie. „Vă rog să remarcați că toți deputații PNL și-au retras semnătura de pe acest proiect de lege”, a simțit nevoia să sublinieze liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, potrivit stenogramei ședinței.

Digisport.ro

Federația a amânat toate meciurile de fotbal din țară: s-a declarat stare de catastrofă naturală

„În aplicarea recomandării forurilor de conducere ale partidului, colegii mei deputați și-au retras semnăturile. Proiectul nu a fost prezentat în grupul parlamentar, a fost depus fără ca eu în calitate de lider de grup să știu de el, fără să fie respectată procedura din interiorul grupului. Dacă domnul deputat de la PSD își menține semnătura proiectul va urma procedura parlamentară, dar nu va avea susținerea PNL. Decizia a fost destul de fermă în Biroul Politic Național că PNL va vota împotriva acestui proiect”, a precizat, pentru FANATIK, Gabriel Andronache, adăugând că subiectul nu a fost discutat nici în coaliție.

Proiectul rămâne cu susținerea unui deputat PSD

Astfel Cristescu s-a trezit că a rămas singurul susținător al proiectului. „Am înțeles că a dat Ciucă ordin de zi pe unitate să retragă semnăturile chiar dacă primul semnatar era domnul Adrian Cozma și mai era și domnul Alexandru Muraru (…) Acum sunt singurul care a rămas cu semnătura. Nu-l retrag pentru că locul UDMR este exact unde sunt minoritățile, maxim doi deputați. Poate că romii sunt chiar mai mulți. Și acum ce facem, să băgăm prag alternativ la Târgu Frumos, la Moțca, unde sunt comunități mari de romi?”, a spus deputatul.

Radu Cristescu susține că UDMR ar avea probleme majore în a-și mobiliza electoratul la urne ca să atingă pragul de 5%, suspectând că Uniunea ar beneficia de ajutorul altor formațiuni. Deputatul își bazează aserțiunea pe faptul că UDMR a obținut mii de voturi în județe precum Teleorman sau Prahova, unde prezența etnicilor maghiari este insignifiantă.

Adrian Cozma, deputatul PNL care a inițiat proiectul, s-a trezit în situația în care a trebuit să se dezică de propria inițiativă, la ordinul partidului. Cu toate acestea, el susține în continuare că proiectul era unul just, făcând referire îndeosebi la pragul alternativ. „Acolo e problema pentru că e discriminator față de toți ceilalți, de asta mi se pare deplasat. Ăsta a fost și motivul pentru care l-am depus, eu am fost inițiator. Eu cred că trebuie ca UDMR să se decidă dacă este partid politic sau asociație. Forumul German are un reprezentant în Parlament, romii la fel. Ei trebuie să se comporte ca partid politic. Pentru că la finanțare se comportă ca asociație, în Parlament ca partid”, a precizat Cozma.

Întrebat dacă mai sunt și alți liberali care susțin această reglementare mai dură privind pragul electoral, Cozma a răspuns: „Evident! Că doar colegii au știut ce semnează, dar asta a fost decizia politică și o respectăm.”