Planul lui Donald Trump de a anexa Groenlanda: americanii s-ar lupta cu propria lor armată. „Ar fi cel mai scurt război din lume”

În timp ce președintele ales al SUA a șocat din nou opinia publică internațională cu declarațiile sale vizavi de Groenlanda, potrivit cărora nu ar exclude recursul la forță pentru a anexa acest teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Copenhagăi, merită subliniat, ca ironie, că Danemarca a sporit recent securitatea insulei prin finanțarea a două patrule cu sănii trase de câini. În caz că scenariul Trump ar fi pus în practică, împotriva unei țări NATO altminteri, „ar fi cel mai scurt război din lume”, notează Politico.

Donald Trump a pus de mult ochii pe Groenlanda

În 1951, Statele Unite au semnat un acord cu Danemarca prin care se angajau să protejeze Groenlanda de atacuri. Peste 74 de ani, amenințarea vine acum din America. Săptămâna aceasta, viitorul președinte al SUA, Donald Trump, a provocat o undă de șoc în întreaga Europă atunci când a refuzat să excludă folosirea forței militare pentru a anexa cea mai mare insulă din lume, un teritoriu autonom cu 57 000 de locuitori care face parte din Regatul Danemarcei.

Donald Trump, care a lansat și ideea preluării de către SUA a Canadei și a Canalului Panama, a pus de mult ochii pe Groenlanda – o insulă situată strategic, bogată în minerale și petrol. Deși nu există nicio îndoială cu privire la țara care ar câștiga insula într-o luptă, Danemarca ar putea avea mai multe șanse dacă ar apela la avocați, analizează Politico.

Copenhaga i-ar putea întreba pe aceștia dacă UE este cumva obligată să apere Groenlanda; dacă ar putea invoca dispozițiile NATO privind apărarea comună împotriva unui atac din partea celui mai mare membru al Alianței; și care sunt obligațiile Washingtonului în temeiul tratatului din 1951.

Digi24.ro

Ce se întâmplă în ziua învestirii lui Donald Trump. Republicanul plănuiește să semneze un număr record de ordine executive

„Ar fi cel mai scurt război din lume”

Statele Unite au – de departe – cel mai mare buget pentru apărare din lume, cheltuind 948 de miliarde de dolari anul trecut. Forțele sale armate au 1,3 milioane de oameni – unii dintre ei staționați în prezent în Groenlanda. Danemarca, la rândul său, a cheltuit anul trecut 9,9 miliarde de dolari, are doar 17 000 de soldați, iar majoritatea echipamentelor sale grele de luptă terestră au fost donate Ucrainei.

Dacă Donald Trump și-ar pune în aplicare amenințarea de a anexa Groenlanda prin forță, „ar fi cel mai scurt război din lume, în Groenlanda nu există capacitate defensivă. Americanii erau la conducere”, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaționale.

Unele nave ale pazei de coastă daneze frecventează sud-estul Groenlandei, dar presa daneză a relatat că software-ul necesar pentru a trage în ținte nu a fost niciodată cumpărat și instalat, a adăugat el. Pram Gad s-a declarat perplex cu privire la intențiile lui Trump. „Este aceasta bravadă? Este o amenințare diplomatică între aliați? Nu știm cu adevărat, dar acesta va fi modul pentru următorii patru ani”.

Oficialii de rang înalt, inclusiv ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, și omologul său american aflat pe final de mandat, Antony Blinken, au respins inițial comentariile lui Trump.

Digisport.ro

"A făcut ravagii!" Ce a scris Elina Svitolina pe cameră, după ce a învins o rusoaică la Australian Open

Cu toate acestea, primul ministrul danez Mette Frederiksen a organizat, joi, o întâlnire cu liderii de partid pentru a discuta problema, în timp ce Rasmussen a revenit asupra reacției sale inițiale nonșalante. „Luăm acest lucru foarte în serios, dar nu avem nici o ambiție să escaladăm un război al cuvintelor cu un președinte care este pe cale să ajungă la Casa Albă”, a declarat el.

„Cu cine s-ar lupta americanii? Ei sunt deja acolo”

În temeiul pactului din 1951, SUA au acceptat obligația legală de a se apăra împotriva oricărui atac asupra masivei insule arctice, având în vedere incapacitatea forțelor armate daneze de a lupta împotriva unui potențial agresor, fără ajutor.

„Danemarca a fost foarte conștientă că nu poate apăra Groenlanda împotriva nimănui pe cont propriu”, a declarat Kristian Søby Kristensen, cercetător principal la Centrul pentru Studii Militare al Universității din Copenhaga. Dacă Donald Trump ar încerca să preia teritoriul prin forță, „întrebarea este: cu cine s-ar lupta americanii? Cu propria lor armată? Ei sunt deja acolo”, a adăugat el.

Firește, Statele Unite și-au redus semnificativ prezența militară pe insulă după încheierea Războiului Rece, dar o stație radar de avertizare timpurie a rămas la baza spațială Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Totuși, este un element-cheie care poate detecta nave spațiale și rachete balistice, inclusiv potențiale focoase nucleare lansate de Moscova.

Forțele daneze, cu sănii trase de câini

Între timp, forțele armate daneze nu sunt nici echipate, nici antrenate pentru a rezista unei invazii americane. Acestea „s-au ocupat de activități militare mai obișnuite în timp de pace”, a explicat Søby Kristensen, și au desfășurat în mod regulat avioane și nave de patrulare maritimă în apele groenlandeze.

În luna decembrie a anului trecut, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a anunțat un nou pachet de cheltuieli pentru apărare în valoare de „o sumă cu două cifre miliardare” în coroane pentru a cumpăra două drone cu rază lungă de acțiune, două sanii trase de câini de patrulare și două nave de inspecție.

De asemenea, banii urmau să finanțeze angajarea mai multor persoane pentru Comandamentul Arctic al Danemarcei din capitala Nuuk și o modernizare a aeroportului Kangerlussuaq pentru a-l face potrivit pentru avioanele de luptă F-35. Acest impuls a fost determinat de cererile SUA, inclusiv din partea lui Donald Trump în timpul primului său mandat, potrivit lui Marc Jacobsen, profesor asociat la Colegiul Regal de Apărare din Danemarca.

Copenhaga, elev silitor în NATO, totuși

Când republicanul a lansat pentru prima dată ideea de a cumpăra Groenlanda în 2019, „acest lucru a făcut parte dintr-o strategie americană de a determina Danemarca să cheltuiască mai mult din bugetul său militar pentru supravegherea Groenlandei”, a spus el.

Deși forțele armate ale Danemarcei sunt mult mai mici decât cele ale Statelor Unite, Copenhaga se numără totuși printre capitalele europene care au luat foarte în serios necesitatea unei creșteri a nivelului de apărare de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Danemarca a cheltuit anul trecut 2,37% din PIB pentru armata sa – peste obiectivul NATO de 2% – și plănuiește noi creșteri. Forțele aeriene daneze își înlocuiesc flota de avioane F-16 cu avioane de luptă moderne F-35 fabricate în SUA și, în prezent, doresc să achiziționeze sisteme de apărare aeriană.

Cu toate acestea, Danemarca și-a epuizat în mod semnificativ propriile stocuri de armament donând sisteme de artilerie și tancuri Kievului, argumentând că, spre deosebire de ucraineni, danezii nu se confruntă cu o amenințare directă din partea unei puteri imperialiste ostile.

În orice caz, echipamentul militar donat ar fi de puțin folos în apărarea Groenlandei împotriva unei invazii americane.  „Singurul mod de a acționa acolo este aerian sau maritim. Războiul terestru are foarte puțin sens în Groenlanda”, a declarat Søby Kristensen.

Ce bază se poate pune pe UE?

În cazul în care Copenhaga ar rezista bazându-se pe norme și legi, ar putea cere ajutorul UE. Miercuri, ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Uniunea Europeană nu va permite o acaparare a teritoriului – dar nu este clar dacă Copenhaga ar putea, de fapt, să se bazeze pe UE pentru asistență militară.

În cazul unei invazii „extrem de teoretice” a Groenlandei de către SUA, s-ar aplica clauza de asistență reciprocă a UE prevăzută la articolul 42 alineatul (7) din tratat, a declarat reporterilor un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna aceasta.

Cu toate acestea, clauza „este lipsită de sens în forma sa actuală, deoarece nu există o forță militară reală în spatele ei”, a scris Daniel Fiott, de la Centrul pentru Securitate, Diplomație și Strategie din cadrul Școlii de Guvernare din Bruxelles.

De asemenea, nu este clar dacă Danemarca, un membru fondator al NATO alături de SUA, ar putea invoca articolul 5 – clauza de asistență reciprocă a Alianței – împotriva unui alt aliat. „Practic, un membru NATO ar anexa teritoriul altui membru NATO. Deci am intra pe un teritoriu relativ inexplorat”, a declarat Agathe Demarais, senior policy fellow la European Council on Foreign Relations. „Când te gândești la asta, nu are niciun sens”, a adăugat ea.