Plasma nu e colectată în România, ci ajunge la… gunoi. “Mor oameni! Ministerul nu a făcut nimic!”

Acuzații grave la adresa Ministerului Sănătății. Instituția este acuzată, atât de reprezentanții pacienților, dar și de mediul privat, de neglijență ce duce la decesul pacienților care au nevoie de medicamente derivate din plasmă, pentru că România este dependentă de importuri, fiind una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracționare.

Concluzia apare în raportul-investigație “Plasmă pentru România – Soluții fezabile și modele internaționale”, realizat de Observatorul Român de Sănătate la cererea Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), lansat joi în cadrul unei conferințe la care au participat reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, medici, reprezentanți ai mediului privat din domeniul farma, europarlamentarul Cristian Bușoi, dr. Alina Dobrotă, consilier onorific al ministrului Sănătății, președintele Comisiei de Transfuzii din cadrul Ministerului, dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat.

Potrivit raportului, din cauza lipsei spațiilor de depozitare adecvate și a infrastructurii de valorificare, centrele de transfuzii din țara noastră sunt nevoite să arunce între 20.000 și 60.000 litri de plasmă anual.

Colectarea de plasmă, prioritate doar la nivel declarativ

Cezar Irimia, președinte Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), a spus în cadrul intervenției sale că în țara noastră mor în continuare oameni pentru că nu au acces la medicația de care au nevoie pentru a supraviețui, în condițiile în care Ministerul Sănătății nu a făcut nimic pentru acești pacienții în ultimii 15 ani.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

“Să nu uităm că în acest moment în România mor oameni. Mor oameni pentru că nu au acces la medicația necesară, mor oameni pentru că de 15 ani Ministerul, care era obligat să facă ceva în acest sens prin Legea Sănătății, nu a făcut nimic!

În acest moment în hemato-oncologie mor oameni pentru că neglijența unei instituții din subordinea Ministerului face victime! Este vorba de UNIFARM, de un medicament pentru leucemiile acute promielocitare și acest medicament nu se găsește pentru că UNIFARM-ul a uitat din 19 ianuarie să facă reactualizarea autorizației de punere pe piață!

Și în oncologie se folosește imunoglobulina, și aici mor oameni, destui de mulți, pentru că nu au acces la medicație. Și ne vom adresa justiției, dacă lucrurile nu se îmbunătățesc cât de curând!”, a declarat Cezar Irimia.

În aceeași notă a fost și una dintre declarațiile lui Florin Hozoc, director general al unei companii private din domeniul farma: “Mi-aș fi dorit ca voința politică pentru reformă să fie exprimată și prin prezența domnului ministru în această întâlnire. în schimb o avem pe doamna Alina Dobrotă, despre care atât aș spune: nu este suficient să trimitem scrisori asociațiilor de pacienți în care începem prin a spune că facem o prioritate din colectarea de plasmă, dacă timp de peste 10 ani de zile de când suntem în fruntea sistemului de transfuzie lucrul acesta nu s-a întâmplat. Iar dacă vorbim despre centrele de transfuzie și sistemul de transfuzie, nu le-a lipsit nimic! Au avut legislație, au avut acces la fonduri europene, iar unii dintre cei care sunt și astăzi în fruntea sistemului de transfuzii au avut sprijin politic pentru că așa au ajuns acolo.”

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

Florin Hozoc a ținut să reitereze sprijinul mediului privat pentru colectarea de plasmă, anunțând ca aproape sigură o investiție în realizarea a cinci centre de plasmafereză care ar urma să aibă o capacitate totală de minim 100.000 de litri de plasmă anual.

“Mediul privat din România poate și vrea să susțină colectarea de plasmă, indiferent de formula de modernizare a legislației românești decisă de autorități. Avem experiențe foarte bune în alte țări unde dovedim că performăm. Eu personal nu pot decât să vă promit că vom continua să oferim sprijin acelor centre de transfuzie care în ultimul an au dovedit că doresc să-și dezvolte capacitatea de colectare de plasmă. Este un lucru aproape sigur, până la sfârșitul anului 2021, cel puțin noi, vom investi în realizarea a cinci centre de plasmafereză cu o capacitate totală de minim 100.000 de litri de plasmă anual din care se va putea produce cel puțin 50% din necesarul de imunoglobuline și alte medicamente plasmatice.”

Dr. Alina Dobrotă: “Nu mai este timp, pacienții trebuie să devină o prioritate”

În încheierea conferinței președintele Comisiei de Transfuzii din ministerul Sănătății s-a angajat să transmită ministrului de resort un mesaj din care să rezulte gravitatea și urgența găsirii unei soluții pentru colectarea de plasmă din România.

”Ceea ce îi voi transmite domnului ministru se suprapune peste ceea ce deja i-am spus dumnealui personal cu o săptămână în urmă: ‘nu mai este timp, pacienții trebuie să devină o prioritate. Vă rog, vă implor, domnule ministru, haideți să pornim! Sunt oamenii în sistemul de transfuzie care doresc să vadă  că se realizează și acest obiectiv. Pot părea formulări emoționale din partea mea, dar sunt și eu om. Suntem câțiva foarte bine pregătiți. Ne apropiem de finalul carierei și am dori să vedem că toate demersurile care până acum nu și-au găsit până acum finalitatea, în următorii ani vor deveni rezultate. Trebuie pornit!’

Cât va dura? Depinde și de sprijinul pe care Ministerul Sănătății îl are la nivel de Guvern și, desigur, în Parlament. Consens politic este necesar și îi rog pe toți cei care sunt implicați în viața politică pot influența și genera acest lucru, haideți să facem ca în Franța prin anii ’90 și ceva, în urma problemelor pe care le-au avut cu infecția HIV post-transfuzională să se obțină un consens politic, transpartinic pentru susținerea reorganizării transfuziei cu cele două obiective: componentele sanguine și, bineînțeles, plasmă pentru fracționare cu întoarcerea medicamentelor în țară și gestionarea acestor medicamente astfel încât beneficiarii să fie pacienții români”, a spus dr. Alina Dobrotă.

România, una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracționare

Potrivit concluziilor raportului-investigație “Plasmă pentru România – Soluții fezabile și modele internaționale”, România nu colectează plasmă pentru fracționare și este dependentă de importul medicamentelor derivate din plasmă, în vreme ce lipsa spațiilor de depozitare adecvate și a infrastructurii de valorificare, a făcut ca centrele de transfuzii să se vadă obligate să arunce între 20.000 și 60.000 litri de plasmă anual.

Plasma este parte constitutivă a sângelui care, prin componentele sale, este responsabilă pentru realizarea unor funcții esențiale pentru supraviețuire, precum coagularea sângelui sau lupta împotriva infecțiilor. Medicamentele derivate din plasmă sunt obținute prin extragerea proteinelor specifice din plasmă, proces numit fracționare.

“OMS ne-a avertizat într-un raport din 2016, ca unul din cinci oameni are nevoie în cursul vieții de medicamente derivate din plasmă. Asta înseamnă că în momentul de față, aproape 4 milioane de români sunt în pericol să nu-și primească astfel de tratamente esențiale vieții, fie pentru că nu sunt disponibile din cauza politicii de preț promovată de România, fie pentru că la nivel global sunt anumite crize din când în când.

Raportul prezentat astăzi este o hartă de bune practici și de bune decizii pentru orice autoritate din domeniul sănătății”, a mai spus Florin Hozoc.

Raportul conține și o serie de recomandări. Pe termen scurt se face referire la demararea unui proiect pilot “sub coordonarea Ministerului Sănătății, prin care să se inițieze colectare de plasmă pentru fracționare respectând standardele internaționale actuale, și contractarea producătorilor de medicamente derivate din plasmă care să asigure României aprovizionarea cu aceste medicamente rezultate în urma procesării plasmei colectate la nivel local”.

În ceea ce privește recomandările pe termen lung, acestea sunt organizate pe trei direcții: Cadrul legislativ – necesitatea modificării legislației existente, Infrastructură – necesitatea creării unei infrastructuri pentru colectarea de plasmă în conformitate cu normele din European Plasma Master File și Promovare – necesitatea campaniilor de informare, dar și a celor de compensare pentru potențialii donatori de plasmă